Ahmadinejad ameninţă cu represalii la adresa protestatarilor. Preşedintele iranian a declarat că protestatarii, care au ieşit pe străzi în mai multe oraşe iraniene, nu vor reuşi să-şi atingă scopul şi a promis că-i va pedepsi pe organizatori. Ahmadinejad a spus la televiziunea de stat că duşmanii încearcă să păteze „strălucrirea naţiunii iraniene”. Doi oameni au fost ucişi şi alţi câţiva răniţi în ciocnirile care au avut loc între demonstranţi şi forţele de ordine, în centrul capitalei. Preşedintele american Barack Obama a criticat dur răspunsul autrorităţilor iraniene. „Găsesc ironic faptul că regimul iranian pretinde că sărbătoreşte ce s-a întâmplat în Egipt, împuşcând şi bătând oamenii care au încercat să se exprime în mod paşnic”, a spus Obama. (BBC News)
Clinton susţine libertatea online. Secretarul de stat american Hillary Clinton a avertizat guvernele represive să nu restricţioneze dreptul şi libertatea de a folosi internetul, pentru că, până la umră, aceste eforturi vor eşua. Ea a spus, în primul său discurs important de după revoltele din Egipt, că SUA susţin libertatea de expresie online în întreaga lume. Intervenţia sa vine după ce activiştii online au organizat protestele antiguvernamentale în câteva dintre ţările Orientului Mijlociu. “Aceasta este o prioritate a politicii nostre externe, care va creşte în importanţă în următorii ani”, a spus Clinton. În discursul său, oficialul de la Washington a anunţat că guvernul SUA va investi suplimentar 25 milioane de dolari pentru a-i sprijini pe dizidenţii online şi activiştii din mediul digital în lupta cu regimurile totalitare. Ea a dat exemplul unor ţări precum China, Siria,Vietnam, Cuba şi Burma, care au restricţionat accesul pe internet la mai multe siteuri şi a spus că încercarea regimului din Egipt de a înăbuşi revoltele, interzicând accesul la net, au rămas fără succes. Siteuri sociale precum Facebook şi Twitter au fost instrumente importante care au făcut cunoscute opiniile oamenilor, a mai spus Clinton. (BBC News)
Rusia critică Occidentul şi SUA. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, aflat într-o vizită la Londra, a criticat, ieri, politicile britanice şi americane legate de lumea arabă, ca şi poziţia faţă de regimul iranian, avertizând că declaraţiile dure ale Washingtonului şi Londrei pe aceste subiecte ar putea crea noi probleme. Lavrov a subliniat că “acea chemare la revoluţie în Orientul Mijlociu” făcută de către Occident este “contraproductivă”, iar impunerea unui anume model de democraţie în regiune ar avea consecinţe nefaste. Ministrul, o voce puternică la Kremlin, aflat în funcţie din 2004, a folosit această vizită la Londra pentru a sublinia ipocrizia Vestului în privinţa democraţiei din lumea arabă. Vizita oficialului de la Moscova a fost descrisă ca o tentativă de a relua relaţiile britanico-ruse, problematice din 2006, de la uciderea, în Marea Britanie, a fostului ofiţer KGB Alexander Litvinenko. S-a anunţat cu această ocazie că o nouă linie telefonică directă a fost instalată între cele două ţări, astfel încât premierul britanic David Cameron să poată comunica de urgenţă cu preşedintele rus Dimitri Medvedev, în situaţii de criză. (Independent)
Procesul lui Berlsuconi va începe în 6 aprilie. Primul ministrul italian, aflat în funcţia publică, cu intermitenţe, de 17 ani, a fost trimis în judecată sub acuzaţia de abuz de putere, iar susţinătorii săi contestă decizia judecătorilor. Procesul va fi judecat de un complet format din trei femei magistrat, fiind unic în istoria modernă a Italiei, având în vedere funcţia celui judecat şi acuzaţia că a plătit o prostituată minoră. S-ar putea ca, din cauza procesului în care este implicat Berlusconi, guvernul să fie nevoit să organizeze alegeri anticipate. Premierul neagă ambele capete de acuzare. Potrivit unui sondaj de opinie recent, publicat de presa italiană, aproape jumătate dintre italieni consideră că primul ministru este vinovat, dar tot atâţia cred că el va scăpa nepedepsit. Biserica Romano-Catolică, ale cărei învăţături au fost susţinute oficial de guvernele conduse de Berlusconi, abia au amintit, vag, despre acest incident. Preşedintele Conferinţei Preoţilor italieni, cardinalul Angelo Bagnasco, a spus doar că “transparenţa este o calitate care merită promovată la toate nivelele, pentru binele ţării”. (Guardian)
Diplomaţii UE, optimişti în privinţa progreselor în Transnistria. Miroslav Lajcak, oficialul european care se ocupă de ţările foste sovietice şi Balcanii de Vest, s-a declarat optimist în privinţa progreselor făcute în conflictul îngheţat din Transnistria şi a tratatului semnat cu Ucraina, anul trecut. Lajcak a participat la Viena la prima reuniune a grupului numit 5+2 pentru problemele Transnistriei. El a afirmat că există o „dinamică pozitivă” pentru a se conferi grupului un rol mai important şi pentru lansarea unor negocieri regulate, la fiecare două luni, în problema transnistreană. „Nu există conflicte care nu se pot rezolva. Depinde doar de voinţa politică a participanţilor implicaţi în acestea”, a susţinut el. Oficialul UE a explicat că nu există ură între participanţii la discuţii, că oamenii îşi vorbesc normal despre probleme de zi cu zi, cum ar fi libertatea de mişcare. Transnistria s-a rupt de Republica Moldova la începutul anilor ’90, iar UE crede că până la urmă reunificarea va avea loc, doar că Rusia are deocamdată acolo 1.200 de militari, ceea ce conferă conflictului o dimensiune geopolitică legată de Tratatul asupra Armelor Conveţionale în Europa. (EUObserver)
Compania petrolieră Chevron, amendată cu 8,6 miliarde de dolari pentru dezastrul ecologic din Amazon. Gigantica firmă americană de energie Chevron a fost condamnată de un tribunal din Ecuador să plătească 8,6 miliarde de dolari, costurile de curăţare, plus alte 900 milioane daune morale, pentru ceea ce a fost numit “Cernobâlul din Amazon”, dar avocaţii companiei au spus că nu vor plăti nimic. Suma este cea mai mare cerută vreodată într-un proces de protecţie a mediului, din întreaga lume. Susţinătorii locuitorilor satelor din pădurea amazoniană, care au deschis acest proces, au sărbătorit o victorie „de referinţă” asupra unei companii petroliere multinaţionale, pentru pagubele produse în afara teritoriului său naţional. Chevron însă nu acceptă sentinţa, iar avocaţii săi (care deja au petrecut 18 ani şi au cheltuit milioane de dolari contestând acest proces) au anunţat că vor face apel împotriva sumei cerute, prin orice mijloc legal posibil, pe cel puţin trei continente. Ei au acuzat sistemul judiciar corupt şi ilegitim din Ecuador, spunând că banii ceruţi fac parte dintr-o schemă de “jecmănire” a companiei. (Independent)
