Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, doctorul Adrian Streinu-Cercel, a trimis o adresă Ministerului Sănătăţii, Guvernului şi Preşedinţiei, prin care solicită introducerea imediată a obligativității testării pentru hepatită, HIV şi SIDA.
Întreaga populație ar urma să fie testată în cel mult un an şi jumătate, prin medicii de familie, dacă guvernanții vor accepta această măsură.
Depistarea acestor viruși ar putea limita răspândirea bolilor grave pe care implică și ar costa puțin, comparativ cu tratamentul, a explicat Streinu-Cercel, într-o conferință organizată sâmbătă:
„Primul considerent este că sunt nişte infecţii care pot fi stăpânite. (…)
În momentul de faţă vindecăm infecţia cu virusul hepatic C, ca atare, dacă nu testăm pe toată lumea, le tăiem şansa şi speranţa de o viaţă normală.
Costurile sociale deduse de aici sunt enorme, comparativ cu o testare care poate să coste 15 lei. Dacă nu testăm pentru virusul hepatitei B, atunci vom avea şi ce avem în momentul de faţă, cancer hepatic, ciroză hepatică, care, ele însumate costă enorm comparativ cu o testare de 15 lei.
HIV-ul, dacă nu-l testăm şi nu îl identificăm, iarăşi costurile pe terapie, ştiţi foarte bine că o schemă terapeutică este undeva la 500 de euro pe lună, iarăşi costă enorm. Dacă stăm să ne gândim din punct de vedere cost-eficienţă, de departe, testarea în momentul de faţă şi identificarea unei cohorte care ar fi eventual pozitivă şi tratată la timp, ar duce la reducerea în următorii 5-10 ani de zile, a costurilor de sănătate, enorm”, a explicat managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş.
Dr. Adrian Abagiu, medic la Matei Balş, a explicat că există parametrii orientativi stabiliți de OMS: „Trendul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca până în 2020 să avem 90 la sută din populaţia HIV depistată, 90 la sută trataţi, iar pentru hepatita C, acelaşi target e până în 2030,” a spus medicul.
OMS este categoric împotriva testării obligatorii a HIV
La conferință nu s-a discutat însă despre legalitatea unei eventuale astfel de măsuri, un subiect care a generat numeroase polemici în ultimele decenii. Niciuna dintre statele democratice nu a introdus obligativitatea acestor teste, iar OMS a declarat de mai multe ori că se opune unor astfel de soluții în cazul HIV.
Chiar dacă este vorba despre decizii care ţin de sănătatea publică, testarea pentru HIV trebuie să respecte opţiunea personală şi să ţină cont de etica profesională şi de principiile drepturilor omului,a explicat OMS în mai multe luări de poziție.
Zambia a dorit anul trecut să introducă testarea obligatorie pentru HIV, însă reacția organizațiilor internaționale a determinat guvernanții să renunțe la această intenție, în mai puțin de o săptămână.
Legea a fost reformulată, astfel încât oricărei persoane căreia i se fac analize de sânge i se va propune și testul HIV. Dacă nu se consemnează un refuz, se va face și acest test.
Conform estimărilor Programului Naţiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS), în Zambia există 1,2 milioane de persoane infectate cu HIV și numai 67% cunosc acest lucru – ceea ce înseamnă că aproximativ 400.000 de persoane nu știu că sunt infectați cu HIV.
Cine ar trebui să deconteze testele
Întrebat dacă testarea obligatorie se va face gratuit, Streinu-Cercel a răspuns:
„Discutăm. (…) Se putea face chestia asta şi până acum, de bunăvoie şi nesilit de nimeni, e adevărat pe spinarea pacientului. Eu acum încerc ca împreună cu Casa Naţională, împreună cu Ministerul Sănătăţii, să creionăm o politică în acest domeniu al virusurilor transmisibile prin act sexual, sânge şi produse de sânge, astfel încât să limităm la maxim răspândirea acestor virusuri în România.”
Lorena Piloff, președintele Filialei Sibiu a Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, a explicat că au existat discuții cu CNAS pentru decontarea testării asigurațiilor din liste, pentru hepatită, însă Casa a refuzat.
„Ar fi absolut necesar, ca testarea pentru virusul hepatitei C să fie decontată de Casă. Lucru pe care nu l-am obţinut. Am făcut intervenţii şi la nivelul Comisiei de specialitate la nivelul Ministerului. (…) Această intervenţie a fost făcută demult, fără rezultat. Chiar este nevoie de un suport prin decontare prin Casă, altfel lucrurile sunt dificil de realizat”, a declarat Loredana Piloff, citată de Agerpres.
Statistica HIV/SIDA, prezentată de Adrian Streinu-Cercel:
- din 1985 până în 2017 s-au înregistrat în total 22.980 de pacienţi cu HIV/SIDA în România
- dintre aceștia, mai sunt în viaţă 15.000
- 692 de cazuri noi HIV/SIDA şi 171 de decese din cauza acestei boli s-au înregistrat în 2017
- anul trecut, singurul judeţ din ţară fără niciun caz nou HIV/SIDA era Sălaj
- judeţul cu cele mai multe cazuri noi este Constanţa, cu 37 de pacienţi
