joi

28 martie, 2024

10 mai, 2022

România are în prezent doar 21 de centre de infarct, în condițiile în care ar trebui să existe cel puțin 42, câte unul în fiecare județ, și alte 10-12 în Capitală, a declarat marți Adela Cojan (foto), președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), asta în condițiile în care statele din vestul UE au crescut speranța de viață cu 10 ani tocmai prin înființarea acestor centre.

”Avem 21 de centre de infarct, ar trebui să avem 42 în fiecare județ și 10-12 centre în București tocmai ca să apropiem aceste servicii de pacient. Rata infarctelor a crescut mult la vârstele tinere, se pot salva vieți prin ajungerea la aceste servicii de stroke”, a declarat Adela Cojan în cadrul conferinței ”Banul investit în Sănătate și multiplicarea lui în economie: legătura dintre investițiile în Sistem și speranța de viață sănătoasă activă”, organizată de CursdeGuvernare.

Ea a precizat că aceste centre au jucat un rol important în creșterea speranței de viață în Occident.


”Accesul geografic lasă de suferit la anumite servicii medicale și aici mă refer la centrele de infarct și la centrele de stroke care s-au dezvoltat în Europa de Vest și în decurs de zece ani au ajuns să-și îmbunătățească indicatorul de speranță de viață la naștere cu zece ani, prin apropierea serviciilor de urgență, pentru că se știe – cu cât se intervine mai rapid, cu atât cresc șansele de supraviețuire ale pacientului”, a explicat șefa CNAS.

În România, speranța de viață este de 75 de ani.

Cele mai recente date agregate ale Comisiei Europene au arătat că România se află pe penultimul loc la nivel european în ceea ce privește alocarea pentru sănătate – 5,7% din PIB, față de 10% media europeană, a punctat Adela Cojan.

Șefa CNAS a avertizat însă că nu doar investițiile în Sănătate contribuie la bunăstarea populației.


”Organizația Mondială a Sănătății a demonstrat clar că un procent de 80% în determinismul sănătății contribuie comportamentul uman și aici intră stilul de viață, comportamentul, modul de petrece a timpului, factorii de risc legați de profesie, modul în care știm să ne gestionăm stresul, mediul social, politic, nivelul de dezvoltare socio-economică, gradul de educație al populației, mediul legislativ”, a precizat Adela Cojan.

Conferința integrală:

Partener principal:

MSD

Parteneri:

ARPIM, Regina Maria

Parteneri de comunicare:

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: