fbpx

Analiză

Forța economiilor europene după PIB în euro – România, pe locul 13. Cum a afectat pandemia statele UE

Economia României figurează pe locul 13 în UE şi reprezintă 1,6% din economia Uniunii, conform datelor publicate de Eurostat pentru anul 2020 privitor la PIB… Mai mult

07.04.2021

Chestiunea

Revoluția fiscală propusă de SUA privind impozitul minim global pe profiturile corporațiilor găsește susținere la FMI

Propunerea SUA pentru introducerea la nivel global a unui impozit minim pe profitul companiilor a găsit susținere la Fondul Monetar Internațional (FMI). Măsura este menită… Mai mult

07.04.2021

La obiect

Cum a modificat criza bugetul familial: studiu de caz – T4 din 2020

Veniturile totale unei gospodării în T4 2020 au ajuns la 4.999 lei (+7,7% față de aceeași perioadă din anul precedent), potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

06.04.2021

Europa

3 luni de la debutul campaniilor de vaccinare: Țintele ratate de UE pe Trimestrul I

La trei luni de la debutul campaniilor de vaccinare împotriva coronavirus, doar cinci, respectiv 4, state membre au îndeplinit obiectivele de etapă al Comisiei Europene:… Mai mult

06.04.2021

Adecvarea producției autohtone la evoluția pieței interne: De ce avem deficit cu fostele țări din Blocul Estic

de Marin Pana 23.1.2014

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe și produse cu preț minim pentru piața internă. La care se adaugă foarte multe componente incluse în produse cu raport optim preț/calitate, dar care apar în final sub alt cod de țară decât cele utilizate de țara noastră ( 594 și 642 la începutul celor 12 cifre de sub codul de bare).

Cu alte cuvinte, exploatăm breșele identificate între ofertele deja consolidate și exportăm diferențialul de salarii dintre Occident și piața autohtonă a muncii.

Din păcate, nu putem face față decât acolo unde ne ajută tehnologia să exploatăm cu costuri încă relativ mici priceperea forței de muncă, sau unde realizăm produse cu valoare adăugată mică și cheltuieli de realizare reduse.

Una peste alta, producția din România Nu este orientată spre clasa mijlocie, iar produsele autohtone sunt, îndeobște, surclasate de cele realizate la nivel regional de fostele colege de bloc estic, Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Aflate înaintea noastră pe calea apropierii nivelului de trai față de cel din Occident, ele propun sortimente mai bine adecvate consumatorilor români cu venituri în creștere.

(Citiți și: ”Partenerii României și balanța comercială: Tot deficitul rezultă din comerțul cu 6 țări. Ungaria, înaintea Rusiei și Chinei”)

Firmelor autohtone le rămâne la dispoziție mai ales cererea din partea consumatorilor cu venituri foarte reduse. Ori, baza acestora se îngustează treptat în timp, simultan cu lărgirea bazei de clienți cu venituri medii și cu diversificarea gusturilor. Din păcate, producția de masă la prețuri foarte reduse implică și restricții de ordin sortimental.

Desigur, mediul de afaceri local se adaptează la noile provocări, dar trebuie să o facă în condiții defavorabile în raport cu cel din țările menționate. Atât la nivelul finanțării producției, unde dobânzile sunt mai mari și condițiile impuse mai restrictive, cât și din motive logistice (vezi infrastructura deficitară) sau al dificultăților de management ( de la pregătirea cadrelor de conducere și până la corupția din mediul public).

Datele definitive publicate de INS pentru primele trei trimestre din anul 2013 arată că România are o problemă de competitivitate cu consecințe în dezechilibrarea schimburile externe nu față de cele patru mari puteri economice ale UE, ci față de cele patru competitoare directe colege de fost bloc economic estic. 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Datele atestă inadecvarea producției autohtone pentru nivelul de peste 60% din PIB/locuitor față de media UE, nivel la care ar trebui să intrăm în zona euro (comparativ cu circa 50% cât avem în prezent). Cele patru mari economii ale UE ne produc un deficit de doar 6% din cel total, cifrat la 4.163,3 milioane euro și sub cel indus de oricare din cele patru foste colege din CAER.

Mai mult, acestea din urmă cumulează aproape 80% din deficitul extern rezultat din schimbul de mărfuri, ceea ce ridică problema unei decizii strategice. Ne specializăm pe capetele de gamă calitativă, la prețuri mai ridicate pentru calitate foarte bună și la prețuri mici pentru un minimum de calitate ? Sau încercăm să intrăm în concurență reală la nivel regional pentru a prelua cote senificative creșterea pieței interne?

Lucrurile sunt complicate de faptul că, în multe cazuri, deciziile sunt luate de firme multinaționale prezente în mai multe țări din regiune, care își optimizează fluxurile materiale și financiare independent de interesele naționale. Eventualele strategii de dezvoltare nu pot decât să le îndrepte indirect în direcția dorită de statul român.

În schimb, prin adecvarea și calibrarea politicii de protecție socială, se poate activa canalul cererii pe care să se plieze oferta pentru diverse produse. Unde, mai ales în zona de început de sofisticare, România are o dimensiune implicită ( prin masa de potențiali clienți) nu doar sub cea din Polonia dar și sub cea din țări mai mici precum Ungaria, Cehia sau Slovacia.

Desigur, nu se pune problema echilibrării punctuale a schimburilor. Putem merge pe compensarea plusurilor pe unele relații cu minusurile din alte relații, dar cu o limită rezonabilă. De pildă, când sesizăm că deficitul cu Polonia se situează peste cel din schimburile cu cei mai importanți doi parteneri comeciali sau vecina de două ori mai mică Ungaria a ajuns deja să ne aducă un deficit mai mare decât Germania, Italia și Rusia la un loc înseamnă că avem o problemă și ar trebui să ne ajustăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2014

5 comentarii

  1. Geos Costan
    23.1.2014, 4:55 pm

    Am înţeles că există multe cazuri în care importăm mult din Ungaria la preţuri mărite ceea ce exportăm acolo. În ce măsură afectează fenomenul calitatea datelor şi deficitul comercial?

  2. nelucraciun
    25.1.2014, 12:27 am

    Problema cu Polonia si mai ales cu Ungaria e simpla. Deficitul mare in relatiile comerciale cu acest tari reprezinta, in mare, un deficit cu transnationalele care care si-au creeat, acolo, filiale. Firmele romanesti care importa de la aceste transnationale, o fac prin intermediul acestor filiale. Ulterior acest deficit devine si deficit al Ungariei si Poloniei catre tari din Vest. De exemplu, o firma cumpara marfuri de la o filiala din Ungaria a unei transnationale. Deficit Ro, excedent Hu. La randul ei, filiala cumparase marfurile de la firma mama din Olanda, sa zicem. Deficit Hu, excedent Nl. Per total comert pe aceasta filiera, Romania face deficit, Ungaria este la zero, iar Olanda face excedent.
    Avantajul tarilor gazda de filiale de transnationale este ca, totusi, o mica parte din banii plimbati raman la ele. Exemplul meu a fost usor simplificat pentru o intelegere mai usoara.

    • Geos Costan
      25.1.2014, 2:00 am

      Mulţumesc pentru răspuns! Nu m-am gândit la asta; am crezut că veţi pomeni ceva de “afaceriştii” care exportă marfă în Ungaria (deci sunt scutiţi de plata TVA), pentru a o importa la preţuri mărite. Nu am trimiteri la îndemână pentru exemple, dar poate cunoaşteţi sau aţi auzit de fenomen.

      • Cristian Grosu
        25.1.2014, 6:03 pm

        daca aveti exemple concrete sau dovezi, abia le asteptam.

        • nelucraciun
          26.1.2014, 1:35 pm

          Comentariul meu a plecat de la un exemplu concret. Am o retinere in a-l face public.
          Dar e clar ca transnationlele si-au deschis filiale in tarile din primul val. Acestea deservesc tarile din al doilea, al treilea val. Asa cum la nivel intern, majoritatea filialelor firmelor transnationale se concentreaza in Bucuresti si obtin, din aceasta cauza, grosul PIB-ului, in raport cu provincia, fenomenul se petrece si pe plan international similar. Repet, am generalizat pornind de la cazuri cat se poate de concrete. Puteti face o cercetare, care pe mine ma depaseste, a filialelor de transnationale din Ungaria care exporta in Romania.
          Cele bune.

Lăsați un comentariu


Europa

Rusia limitează navigaţia în mai multe zone din jurul Crimeei

Iulian Soare

Rusia a anunțat suspendarea navigaţiei navelor militare şi oficiale străine în trei zone din Crimeea, a anunţat Ministerul Apărării rus, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.… Mai mult

Stiri

USR și PLUS au fuzionat

Vladimir Ionescu

Fuziunea dintre USR şi PLUS a fost aprobată vineri de Curtea de Apel Bucureşti, anunță News.ro. Liderul USR Dan Barna a afirmat că este încă… Mai mult

Stiri

Aripa progresistă din Partidul Democrat îl sfidează pe Biden și propune creșterea numărului de judecători de la Curtea Supremă

Vladimir Ionescu

Sfidându-l pe Joe Biden, mai mulţi parlamentari progresişti au prezentat joi un proiect de lege pentru creşterea numărului de judecători ai Curţii Supreme, dominată de… Mai mult

Stiri

Premierul Cîțu îi cere vicepremierului Barna să explice ce a făcut ca să îndrepte neregulile semnalate de Vlad Voiculescu. Dan Barna: premierul a fost informat, a spus că va analiza

Razvan Diaconu

UPDATE. „Am fost informat ieri, 15 aprilie, de echipa de la Ministerul Sănătății că verifică posibile inadvertențe în modul de raportare a persoanelor decedate de… Mai mult

Stiri

Europarlamentarul Claudiu Manda, trimis în judecată. Acuzația DNA: și-a folosit influența pentru a obține foloase necuvenite

Vladimir Ionescu

Europarlamentarul PSD Claudiu Manda, soțul Liei Olguța Vasilescu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. El este acuzat de folosirea influenței, pentru că ar… Mai mult

Stiri

Raiffeisen Bank lansează Money Chat, primul podcast despre nevoile și poveștile financiare ale românilor

Vladimir Ionescu

Raiffeisen Bank lansează pe platforma Money Bistro un nou format prin care românii pot învăța să-și gestioneze finanțele. Podcastul Money Chat conține 10 povești adevarate… Mai mult

Europa

OMS: 82% dintre antibioticele autorizate recent nu mai fac față bacteriilor

Iulian Soare

Este nevoie de investiții pentru descoperirea unor antibiotice eficiente, iar pandemiei de Covid-19 oferă câteva lecții utile despre mobilizare la nivel global pentru a combate… Mai mult