fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

„Inflaţia industrială” a scăzut puternic. Atenție, însă, tendințe semnificative de creștere se mențin la bunuri de capital și bunuri de uz curent !

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu aproape șapte puncte procentuale pe parcursul ultimelor cinci luni, de la 4,72% în ianuarie 2020 până la… Mai mult

02.07.2020

Chestiunea

Consiliul Fiscal European: Eliminați pragul de 60% din PIB datorii externe și investiți – Pactul de stabilitate european este suspendat

Conducerea Consiliului Fiscal European a recomandat pe data de 1 iulie ca UE să renunțe la pragul general de 60% din PIB ca nivel maxim… Mai mult

02.07.2020

La obiect

Relansarea: 8 miliarde de euro alocări pentru capitalizarea companiilor și creșterea competitivității

Planul Național de Investiții și Relansare Economică prevede măsuri de circa 8 miliarde de euro, potrivit calculelor cursdeguvernare.ro, pentru sprijinirea reluării activității companiilor, realizarea de… Mai mult

01.07.2020

Chestiunea

Planul de relansare economică a României – anunțat de guvern: 100 mld. în 10 ani – investiții masive în infrastructură și digitalizare, măsuri de stimulare a capitalului autohton și a competitivității, alinierea la noua revoluție tehnologică

Premierul Ludovic Orban lansează Planul național de investiții și de relansare economică, practic un program de guvernare cu acțiuni planificate până la orizontul anului 2030.… Mai mult

01.07.2020

Adecvarea producției autohtone la evoluția pieței interne: De ce avem deficit cu fostele țări din Blocul Estic

de Marin Pana 23.1.2014

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe și produse cu preț minim pentru piața internă. La care se adaugă foarte multe componente incluse în produse cu raport optim preț/calitate, dar care apar în final sub alt cod de țară decât cele utilizate de țara noastră ( 594 și 642 la începutul celor 12 cifre de sub codul de bare).

Cu alte cuvinte, exploatăm breșele identificate între ofertele deja consolidate și exportăm diferențialul de salarii dintre Occident și piața autohtonă a muncii.

Din păcate, nu putem face față decât acolo unde ne ajută tehnologia să exploatăm cu costuri încă relativ mici priceperea forței de muncă, sau unde realizăm produse cu valoare adăugată mică și cheltuieli de realizare reduse.

Una peste alta, producția din România Nu este orientată spre clasa mijlocie, iar produsele autohtone sunt, îndeobște, surclasate de cele realizate la nivel regional de fostele colege de bloc estic, Polonia, Ungaria, Cehia sau Slovacia. Aflate înaintea noastră pe calea apropierii nivelului de trai față de cel din Occident, ele propun sortimente mai bine adecvate consumatorilor români cu venituri în creștere.

(Citiți și: ”Partenerii României și balanța comercială: Tot deficitul rezultă din comerțul cu 6 țări. Ungaria, înaintea Rusiei și Chinei”)

Firmelor autohtone le rămâne la dispoziție mai ales cererea din partea consumatorilor cu venituri foarte reduse. Ori, baza acestora se îngustează treptat în timp, simultan cu lărgirea bazei de clienți cu venituri medii și cu diversificarea gusturilor. Din păcate, producția de masă la prețuri foarte reduse implică și restricții de ordin sortimental.

Desigur, mediul de afaceri local se adaptează la noile provocări, dar trebuie să o facă în condiții defavorabile în raport cu cel din țările menționate. Atât la nivelul finanțării producției, unde dobânzile sunt mai mari și condițiile impuse mai restrictive, cât și din motive logistice (vezi infrastructura deficitară) sau al dificultăților de management ( de la pregătirea cadrelor de conducere și până la corupția din mediul public).

Datele definitive publicate de INS pentru primele trei trimestre din anul 2013 arată că România are o problemă de competitivitate cu consecințe în dezechilibrarea schimburile externe nu față de cele patru mari puteri economice ale UE, ci față de cele patru competitoare directe colege de fost bloc economic estic. 

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Datele atestă inadecvarea producției autohtone pentru nivelul de peste 60% din PIB/locuitor față de media UE, nivel la care ar trebui să intrăm în zona euro (comparativ cu circa 50% cât avem în prezent). Cele patru mari economii ale UE ne produc un deficit de doar 6% din cel total, cifrat la 4.163,3 milioane euro și sub cel indus de oricare din cele patru foste colege din CAER.

Mai mult, acestea din urmă cumulează aproape 80% din deficitul extern rezultat din schimbul de mărfuri, ceea ce ridică problema unei decizii strategice. Ne specializăm pe capetele de gamă calitativă, la prețuri mai ridicate pentru calitate foarte bună și la prețuri mici pentru un minimum de calitate ? Sau încercăm să intrăm în concurență reală la nivel regional pentru a prelua cote senificative creșterea pieței interne?

Lucrurile sunt complicate de faptul că, în multe cazuri, deciziile sunt luate de firme multinaționale prezente în mai multe țări din regiune, care își optimizează fluxurile materiale și financiare independent de interesele naționale. Eventualele strategii de dezvoltare nu pot decât să le îndrepte indirect în direcția dorită de statul român.

În schimb, prin adecvarea și calibrarea politicii de protecție socială, se poate activa canalul cererii pe care să se plieze oferta pentru diverse produse. Unde, mai ales în zona de început de sofisticare, România are o dimensiune implicită ( prin masa de potențiali clienți) nu doar sub cea din Polonia dar și sub cea din țări mai mici precum Ungaria, Cehia sau Slovacia.

Desigur, nu se pune problema echilibrării punctuale a schimburilor. Putem merge pe compensarea plusurilor pe unele relații cu minusurile din alte relații, dar cu o limită rezonabilă. De pildă, când sesizăm că deficitul cu Polonia se situează peste cel din schimburile cu cei mai importanți doi parteneri comeciali sau vecina de două ori mai mică Ungaria a ajuns deja să ne aducă un deficit mai mare decât Germania, Italia și Rusia la un loc înseamnă că avem o problemă și ar trebui să ne ajustăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2014

5 comentarii

  1. Geos Costan
    23.1.2014, 4:55 pm

    Am înţeles că există multe cazuri în care importăm mult din Ungaria la preţuri mărite ceea ce exportăm acolo. În ce măsură afectează fenomenul calitatea datelor şi deficitul comercial?

  2. nelucraciun
    25.1.2014, 12:27 am

    Problema cu Polonia si mai ales cu Ungaria e simpla. Deficitul mare in relatiile comerciale cu acest tari reprezinta, in mare, un deficit cu transnationalele care care si-au creeat, acolo, filiale. Firmele romanesti care importa de la aceste transnationale, o fac prin intermediul acestor filiale. Ulterior acest deficit devine si deficit al Ungariei si Poloniei catre tari din Vest. De exemplu, o firma cumpara marfuri de la o filiala din Ungaria a unei transnationale. Deficit Ro, excedent Hu. La randul ei, filiala cumparase marfurile de la firma mama din Olanda, sa zicem. Deficit Hu, excedent Nl. Per total comert pe aceasta filiera, Romania face deficit, Ungaria este la zero, iar Olanda face excedent.
    Avantajul tarilor gazda de filiale de transnationale este ca, totusi, o mica parte din banii plimbati raman la ele. Exemplul meu a fost usor simplificat pentru o intelegere mai usoara.

    • Geos Costan
      25.1.2014, 2:00 am

      Mulţumesc pentru răspuns! Nu m-am gândit la asta; am crezut că veţi pomeni ceva de “afaceriştii” care exportă marfă în Ungaria (deci sunt scutiţi de plata TVA), pentru a o importa la preţuri mărite. Nu am trimiteri la îndemână pentru exemple, dar poate cunoaşteţi sau aţi auzit de fenomen.

      • Cristian Grosu
        25.1.2014, 6:03 pm

        daca aveti exemple concrete sau dovezi, abia le asteptam.

        • nelucraciun
          26.1.2014, 1:35 pm

          Comentariul meu a plecat de la un exemplu concret. Am o retinere in a-l face public.
          Dar e clar ca transnationlele si-au deschis filiale in tarile din primul val. Acestea deservesc tarile din al doilea, al treilea val. Asa cum la nivel intern, majoritatea filialelor firmelor transnationale se concentreaza in Bucuresti si obtin, din aceasta cauza, grosul PIB-ului, in raport cu provincia, fenomenul se petrece si pe plan international similar. Repet, am generalizat pornind de la cazuri cat se poate de concrete. Puteti face o cercetare, care pe mine ma depaseste, a filialelor de transnationale din Ungaria care exporta in Romania.
          Cele bune.

Lăsați un comentariu


Stiri

698 de cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore – sâmbătă, 11 iulie, un nou record de la debutul pandemiei

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 698 de cazuri noi de COVID-19 în România, a anunțat sâmbătă Grupul de Comunicare strategică. Este cea… Mai mult

Stiri

Donald Trump a comutat pedeapsa cu închisoarea aplicată fostului său colaborator Roger Stone

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, i-a comutat pedeapsa cu închisoarea prietenului său Roger Stone (foto), condamnat în februarie la 40 de luni de închisoare în cadrul… Mai mult

Europa

Tesla planifică 10.500 de angajări pentru viitoarea fabrică din Germania

Iulian Soare

Producătorul american Tesla se așteaptă să angajeze 10.500 de oameni care să lucreze în prima fabrică din Europa, care se află în construcție în apropiere… Mai mult

Stiri

Senatul a amânat votul pe proiectul legii privind carantina. Ludovic Orban: Sunt la capătul răbdării

Vladimir Ionescu

Senatorii au decis sâmbătă să amâne până luni lucrările comisiei care discută proiectul legii carantinei și izolării în ciuda faptului că procedura acceptată pentru dezbatere… Mai mult

Europa

Bulgaria și Croația au fost acceptate în ERM 2, anticamera zonei euro

Iulian Soare

Bulgaria și Croația au fost primite în anticamera zonei euro. Banca Centrală Europeană a anunțat că cele două țări candidate au fost acceptate în Mecanismul… Mai mult

Stiri

Alina Bica și Ioan Bene, reținuți de poliție în Italia

Vladimir Ionescu

Alina Bica, fosta șefă a DIICOT, urmărită internațional cu mandat european pentru infracțiunea de favorizarea infactorilor, și Ioan Bene, de asemenea condamnat în România și… Mai mult

Stiri

Provocare Turcia-Occident: Ankara a anulat statutul de muzeu al Sf. Sofia – Erdogan anunță transformarea în moschee

Razvan Diaconu

Cea mai înaltă instanță administrativă din Turcia a decis vineri anularea decretului din 1934 care a acordat celebrei catedrale Sfânta Sofia din Istambul (devenită moschee… Mai mult