Potrivit datelor cu caracter provizoriu publicate de Institutul Național de Statistică, șase țări concentrează 100,4% din deficitul consemnat pe anul 2012 în schimburile externe. Surprinzător, pe primul loc se situează Ungaria, înaintea statelor ex-sovietice de unde aducem țiței și gaze naturale ( Kazahstan și Rusia) și la un nivel aproximativ dublu față fiecare componentă a tripletei Austria – Polonia – Germania.

Deși figurează de-abia pe locul șapte în comerțul exterior românesc ( cumulat exporturi cu importuri), Olanda ne aduce un sold deficitar mai mare decât Italia, situată pe locul al doilea în rândul partenerilor noștri de afaceri, cu un volum de trei ori și jumătate mai mare. Explicația constă în diferența mare înregistrată la gradul de acoperire al importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), mai mic de 70% cu Olanda și de aproape 95% cu Italia.

La polul opus și cu o sumă similară ( circa 600 milioane euro) se situează Turcia, țara cu care avem cel mai mare excedent.

Interesant este că România înregistrează excedente cu celelalte două mari economii ale UE, Franța (54 milioane euro) și Marea Britanie (317 milioane euro), precum și cu vecina noastră de la sud de Dunăre, Bulgaria (circa 200 milioane euro).

(Click pe tabel pentru mărire)

Problemele majore de echilibrare a schimburilor comerciale apar în primul rând (așa cum era de așteptat) pe relațiile cu Kazahstan ( sub patru procente grad de acoperire, cu exporturi în scădere sub 70% față de anul 2011), China (sub 20% și tot cu exporturi în scădere, dar sub cea a importurilor) și Rusia (circa 46% grad de acoperire, dar cu exporturi peste pragul de un miliard de euro).

Mai puțin firești sunt gradele extrem de reduse de acoperire a importurilor cu exporturi pe destinațiile Polonia și Austria (48,6% și, respectiv, 47,1%) comparabile în mod bizar cu cele înregistrate cu Rusia și chiar sub cel de 51,3% care ne dă mari bătăi de cap pe relația cu Ungaria.

Aici ar trebui văzut cum au fost concepute strategiile regionale de către anumite companii multinaționale, prezente și la noi și la ei. Dintre care, potrivit ZF, unele figurează cu o cifră de afaceri mai mare decât cea a exporturilor și au fost create în scopuri fiscale.

Pentru clarificarea direcțiilor în care ar trebui să acționăm, dincolo de considerentele de ordin general, merită selectat și menționat în clar topul țărilor cu care avem deficit de peste un miliard de euro, atât după valoarea absolută în euro cât și ca pondere în total. Primele șase țări cumulează 106,2% din deficitul comercial.

Dacă România și-ar propune să atingă un nivel similar cu Austria, Ungaria și Polonia, ar fi necesare exporturi suplimentare către aceste trei țări de circa patru miliarde și jumătate de euro. Dar am reduce și deficitul la mai puțin de jumătate din cel actual.