Compania rusă Gazprom a pierdut 4,66% din valoarea sa în termeni de capitalizare bursieră în săptămâna aceasta, după ce investitorii au sancționat veștile curente defavorabile.
Acțiunile Gazprom (GAZP.MM) au închis vineri la 155,4 ruble, ceva mai jos decât ultima cotație de joi, 156,49 ruble, ziua în care Parlamentul European a adopta o rezoluție în care condamnă proiectul gazoductului Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică.
Rezoluția Parlamentului European nu poate opri construcția gazoductului, dar arată rezervele profunde ale politicienilor europeni, spunând că este „un proiect politic care amenință securitatea energetică europeană”, potrivit Financial Times.
Nord Stream 2 va crește livrările de gaz spre Germania pe un traseu care ocolește Ucraina, sporind dificultățile acestei țări față de interesele rusești care au dus la pierderii controlului asupra unor largi teritorii din estul țării ca și la anexării Crimeei de către Rusia.
Gazprom afirmă proiectul în valoare de 9,5 miliarde de euro ar fi necesar pentru a asigura livrările constante de gaz spre Europa, în contextul reducerii producției unor țări ca Olanda în perimetrele din Marea Nordului.
Europa este de departe cea mai importantă piață a exporturilor rusești de gaze naturale.
Blocul comunitar este divizat în privința atitudinii privind planurile Gazprom. În timp ce unele state din Est, mai ales cele baltice și Polonia, mai puțin Ungaria, se tem de așa zisa captivitate a resurselor lor energetice, țările occidentale privesc problema ca pe una delicată, de geopolitică.
Cele mai severe critici a proiectului sunt ale Statelor Unite, care au și amenințat cu sancțiuni pe companiile care au fost de acord să asigure jumătate din finanțarea proiectului: Engie, OMV, Royal Dutch Shell, Uniper și Wintershall.
Wintershall este una dintre companiile prin ale cărei filiale joint – venture cu Gazprom se derulează exporturile rusești de gaze naturale inclusiv spre România.
