Acord UE pe planul de investiții REPowerEU. 1,39 miliarde euro alocați României: ce proiecte vor fi propuse la finanțare, care sunt riscurile

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns miercuri dimineață la un acord privind forma finală a planului REPowerEU. Prin intermediul acestui plan de investiții în energie statele membre vor putea accesa în total 20 de miliarde de euro, alocarea României fiind de 1,39 de miliarde de euro.

REPowerEU ar trebui să devină operațional de la începutul anului viitor, dar pentru asta mai trebuie ratificat în mod formal în Consiliul Uniunii Europene și votat de Parlamentul European pentru a deveni legislație europeană.

REPowerEU va fi complementar PNRR-urilor, deci proiectele propuse spre finanțare trebuie finalizate până în 2026.

Ce proiecte vrea să propună România

România vrea să finanțeze prin intermediul acestui plan finalizarea a nouă centrale hidrotehnice începute în trecut dar abandonate după aderarea la UE din cauza problemelor de mediu pe care le-ar fi generat.

Lista celor nouă acumulări hidro energetice (AHE):

Acestor nouă proiecte li se adaugă un al 10-lea: Înființarea unui parc energetic solar în zona Sadova-Dăbuleni, Dolj.

Potrivit Ministerului Energiei, prin realizarea acestor 10 obiective de investiții ”se adaugă producției anuale românești aproape 2 TWh/an energie verde regenerabila, ceea ce conduce la atingerea dezideratului actual al independentei energetice în condițiile respectării și protejării mediului.”

Consumul național de energie electrică se situează în jurul a 55 TWh/an, deci aceste obiective ar aduce un supliment de energie de aproximativ 3%.

Obstacolele din fața acestor proiecte energetice

Există două probleme legate de aceste proiecte:

1.În acest moment, finalizarea acestor obiective este imposibilă ca efect al unei decizii emise de CCR în noiembrie anul acesta. Decizia CCR viza legea de finalizare a proiectelor hidrotehnice abandonate (proiectul de lege fiind adoptat de Parlament în martie 2022), pe care Curtea a considerat că a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale.

Decizia CCR viza forma (proiectul adoptat de camera decizioală era fundamental diferit de cel adoptat de prima cameră sesizată), nu fondul problemei.

În această situație, guvernul se pregătește să emită o OUG – aflată pe ordinea de zi a ședinței de guvern de miercuri – care să anuleze practic interdicția stabilită prin decizia CCR.

2. Majoritatea proiectelor hidrotehnice pe care România vrea să le finalizeze prin REPowerEU se află în arii protejate. Guvernul României speră că a înlăturat acest obstacol odată cu decizia CSAT din octombrie, care a inclus aceste proiecte într-o listă de obiective strategice naționale.

Proiectele finanțate prin REPower vor face însă subiectul aprobării Comisiei Europene, care este extrem de sensibilă la probleme de mediu.

Surse europene au declarat pentru CursDeGuvernare că există pericolul ca acestor proiecte să le fie refuzată finanțarea. Sursele citate au afirmat că România are o alternativă simplă de a folosi banii alocați prin REPowerEU: alocarea fondurilor pentru proiecte de eficientizare termică a clădirilor – proiecte care pot fi implementate foarte rapid și care contribuie la reducerea consumurilor de energie.

Obiectivele REPowerEU

Planul REPowerEU oferă statelor membre de la început mai mulți bani pentru proiectele de investiții în securitatea energetică și permite acoperirea cheltuielilor efectuate și în trecut în contextul invaziei Federației Ruse în Ucraina

În urma negocierilor purtate de Parlamentul European, acordul încheiat pe REPowerEU mai prevede ca fondurile rămase neutilizate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, aproximativ 200 de miliarde de euro, să poată fi utilizate de țările care doresc să investească mai mult în proiecte energetice.

Statele membre care încă nu au accesat toată componenta de credite din planurile lor naționale de redresare și reziliență vor avea la dispoziție 30 de zile de la intrarea în vigoare a REPowerEU pentru a notifica Comisia Europeană cu privire la intenția lor de a accesa aceste fonduri.

În cazul în care nu intenționează să acceseze aceste fonduri, banii rămași nealocați din componenta de creditare a PNRR-urilor vor putea fi accesați de alte state sub formă de credite suplimentare, în condiții avantajoase, pentru investiții suplimentare în domeniul energetic.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE / PNL) a fost unul dintre cei trei coraportori ai Parlamentului European pe Mecanismul European de Redresare și Reziliență și Planul REPowerEU.

***