UPDATE:Parlamentul a amendat Codul penal, ceea ce deschide calea eliberării Iuliei Timoşenko.
UPDATE: Vitali Klitschko, liderul Alianţei Democratice pentru Reformă sau UDAR, Arseni Iaţeniuk şi Oleh Tiahnibok , liderul partidului de extremă dreapta Svoboda – „libertate”, au semnat acordul cu puterea de la Kiev.
Există însă şi contestatari în rândul opozanţilor puterii. Dmitri Iaroş, liderul mișcării radicale „Pravîi sektor – Sectorul de dreapta”, a anunţat că nu este de acord cu compromisul la care s-a ajuns. El a spus că preşedintele Ianukovici u a spus nimic despre arestarea ministrului de Interne, a comandanţilor din forţele Berkut şi a lunetiştilor, şi nici despre demiterea procurorului general şi a ministrului apărării.
UPDATE: Protestatarii ucraineni sunt de acord cu propunerea preşedintelui de dezamorsare a crizei. „Consiliul Civic al protestatarilor au decis să mandateze liderii opoziţiei să semneze acordul”, a postat pe twitter ministrul de Externe german. Unul dintre liderii opoziţiei au precizat însă acest sprijin este condiţionat de absenţa dintr-un guvern viitor a actualului ministru de Interne şi a procurorului general al Ucrainei.
UPDATE: Veştile contradictorii continuă să vină de la Kiev. Mediatorul rus ar fi refuzat să semneze acordul între putere şi opoziţi, susţine Interfax-Ucraina, agenţie citată de BBC. Pe de altă parte, într-un interviu acordat de Vitali Klitschko cotidianului Bild şi citat de Reuters, acesta ar fi spus că opoziţia va semna acordul, însă mai este nevoie de discuţii cu protestatarii.
Preşedintele Ucrainei a anunţat alegeri anticipate, reîntoarcerea la constituţia din 2004 şi formarea unui nou guvern. „În aceste zile tragice, când ucraina asuferit atâtea pierderi, când oameni de ambele părţi ale baricadei au murit, este responsabilitatea mea faţă de memoria celor care au fost ucişi să declar: nimic nu este mai important decât vieţile oamenilor. Şi nu există paşi pe care să nu îi putem facem împreună pentru restabilirea păcii în Ucraina”, a spus preşedintele Ucrainei.
Ce prevede acordul:
- În următoarele 48 de ore, va fi adoptată şi va intra în vigoare o lege care va prevedea revenirea la constituţia din 2004. Semnatarii susţin că intenţia lor este să formeze o coaliţie şi un guvern de uniune naţională în termen de 10 zile.
- O reformă constituţională în care va exista un echilibru între preşedinte, guvern şi parlament va începe acum şi se va finaliza până în septembrie 2014.
- Algerile prezidenţiale vor avea loc imediat după adoptarea constituţiei, dar nu mai târziu de decembrie 2014. Va fi adoptată o nouă legislaţie electorală şi o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale, potrivit regulilor OSCE şi ale Comisiei de la Veneţia.
- Va avea loc o investigaţie asupra rcentelor acte de violenţă, cu boservatori din parte autorităţilor, opoziţiei şi a Consiliului European, adica a statelor membre ale UE.
- Autorităţile nu vor declara stare de urgenţă. Autorităţile , dar şi opoziţiase vor abţine de la folosirea forţei.
Anunţul preşedintelui a fost făcut însă înaitne de semnarea acordului cu opoziţia. Miniştrii de Externe german şi polonez, care se mai află la Kiev, au o nouă întâlnire cu liderii opoziţiei şi reprezentanţi ai protestatarilor. În drum spre această întâlnire, Radoslaw Sikorski a postat un nou mesaj pe Twitter, prin care face apel la calm. „Este un moment delicat pentru o înţelegere şi trebuie să ne amintim că niciodată nu obţii 100% printr-un compromis”, a transmis acesta.
Premierul polonez Donald Tusk crede că ameninţarea cu sancţiuni a avut efect în cazul puterii de la Kiev, dar nu este sigur că opoziţia va accepta prevederile acordului. El a avertizat că „cel mai rău scenariu” se poate încă materializa.
UPDATE: Rusia pare din ce în ce mai frustrată de inabilitatea preşedintelui Ianukovici de a găsi o soluţie la criză. Premierul Dmitri Medvedev a avertizat că Rusia nu va mai acorda următoarea tranşă din împrumutul promis până la rezolvarea situaţiei.
UPDATE: Semnarea acordului se mai amână, însă ea va avea loc, susţine un diplomat european citat de agenţia Reuters. Opoziţia mai vrea însă nişte schimbări. Documentul ar conţine o planul unor reforme constituţionale, care ar reduce puterile preşedintelui, plan care ar trebui să se realizeze până în luna septembrie a acestui an. În plus, potrivit unei declaraţii a ministrului de excterne slovac pentru Associated Press, documentul vorbeşte şi despre crearea, în 48 de ore de la adoptare, a unui guvern din care să facă parte şi reprezentanţii opoziţiei. Uniunea Europeană numeşte acordul unul „temporar”.
UPDATE: Informaţii contradictorii vin de la Kiev. În timp ce Reuters susţine că se trag forcuri de armă în Piaţa Independenţei, că poliţia a început să riposteze împuşcăturilor din tabăra protestatarilor, corespondentul Kyiv Post susţine că pe Maidan este linişte şi că poliţia nnu a ieşit în stradă.
Între timp, lucrările parlamentului au fost întrerupte până la ora anunţată pentru semnarea acordului. Parlamentarii opoziţiei au protestat faţă de această întârziere a dezbaterii unei rezoluţii pe tema a două legi care să prevadă revenirea la constituţia din 2004 (şi reducerea implicită a puterilor preşedintelui) şi eliberarea protestatarilor arestaţi. S-a ajuns astfel la îmbrânceli şi lovituri aplicate reciproc între parlamentarii puterii şi ai opoziţiei.
Viktor Ianukovici a anunţat vineri în Parlament că s-a ajuns la un acord în discuţiile cu cei trei miniştri de Externe şi că va fi semnat la ora 12.00. Surse apropiate negocierilor spun că ajungerea la un consens a fost „foarte dificilă”.
Pe de altă parte, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a recomandat prudenţă, întrucât liderii opoziţiei au nevoie de timp pentru consultări.
„Opoziţia vrea să se consulte cu membrii săi, ceea ce este perfect de înțeles”, a spus diplomatul francez într-un interviu pentru postul de radio Europe 1. Ministrul polonez de externe, prezent la Kiev, a anunţat şi el că documentul a fost redactat, însă nu este încă o formă finală a înţelegerii.
Jurnaliştii străini relatează că, întrebându-i pe protestatari dacă vor accepta acest acord, aceştia spun că nu vor accepta o înţelegere care să nu prevadă demisia imediată a preşedintelui Ianukovici.
Detalii despre conţinutul acordului nu au fost încă făcute publice, însă diplomaţii europeni prezenţi la Bruxelles au spus joi seara că liderul ucrainean ar fi fost de acord cu alegeri anticipate atât parlamentare, cât şi prezidenţiale, în cursul acestui an.
Până la semnarea acordului însă, ziua de joi rămâne cea mai sângeroasă din istoria ultimului sfert de secol din Ucraina. Ciocnirile violente din ultima săptămână au făcut ca numărul victimelor să se ridice la 80, potrivit ministerului Sănătăţii, iar cel al răniţilor să depăşească 500. Cifrele însă s-au schimbat de-a lungul orelor şi diferă în funcţie de sursa care le comunică.
În urma violenţelor de joi, când lunetiştii au tras asupra protestatarilor, dar şi a jurnaliştilor străini, în condiţiile în care 67 de poliţişti au fost luaţi ostatici de protestatari şi deocamdată nu se ştie nimic despre soarta lor, cele două părţi sunt, practic, ireconciliabile, susţin analiştii. În ciuda acestui acord care urmează să fie semnat la prânz.
În dimineaţa zilei de vineri situaţia era calmă în Piaţa Independenţei din Kiev, deşii mii de oameni se aflau acolo. ITV însă vorbeşte despre focuri de armă pe Maidan, de această dată elemente din rândul protestatarilor ar trage asupra poliţiştilor. Şi acelaşi post de televiziune vorbea despre alţi trei morţi în dimineaţa zilei de vineri.
Pe de altă parte, ucrainenii obişnuiţi se pregătesc pentru o deteriora a situaţiei: au golit bancomatele, dar şi rafturile magazinelor. Şi apropiaţii regimului fac la fel, însă ei s-au grăbit să părăsească ţara. Potrivit presei occidentale, care citează angajaţi ai aeroportului din Kiev, numărul zborurilor charter s-a triplat în ultimele două zile şi că mai multe maşini au parcat în aria VIP a aeroportului, iar călătorii care au părăsit ţara au fost în majoritate femei. Este un semn că apropiaţii regimului se tem de sancţiunile anunţat de UE, de suspendare a vizelor şi îngheţare a averilor, şi încearcă o ieşirea din ţară înainte ca acestea să devină efective.
Trei emisari ai Uniunii Europene- miniştrii de Externe francez, german şi polonez- au petrecut toată ziua de joi şi noaptea de vineri, la Kiev, în întrevederi separate cu preşedintele Ucrainei şi cu lideri ai Opoziţiei, în încercarea de a intermedia un compromis pentru încetarea violenţelor.
În paralel, la Bruxelles, Uniunea Europeană a discutat ce sancţiuni va impune împotriva celor care au declanşat sângeroasele evenimente.
