Deficitul comercial pe primele nouă luni ale anului în curs a fost cu 108,7 milioane euro mai mare decât cel din aceeași perioadă din anul anterior. Rezultatul pe septembrie 2014 a fost mai slab cu 69,2 milioane euro decât cel din septembrie 2013 dar s-a păstrat sub pragul de o jumătate de miliard de euro deficit comercial lunar.
În primele trei trimestre din anul curent, comparativ cu aceeași perioadă din anului trecut, exporturile au crescut ceva mai mult decât importurile (7,1% față de 6,6%, la valori exprimate în euro). Tendința este de scădere a avansului în schimburile cu exteriorul și de apropiere între creșterile intrărilor și ieșirilor.
Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi (exprimat în termeni FOB/FOB), a fost de 93,6%. Deși valoarea înregistrată potrivit datelor communicate de INS se situează peste performanțele din anii anteriori, trendul este de scădere ușoară față de nivelurile consemnate în lunile anterioare.
La nivelul schimburilor cu țările din UE, creșterea exporturilor a fost de 8,7% iar cel al importurilor de 5,1%. Rezultatul a fost o îmbunătățire cu 627 milioane euro a soldului negativ din schimburile intracomunitare, de la circa -5,5 miliarde euro în primele nouă luni din 2013 la -4,9 miliarde euro în primele nouă luni din 2014.
În schimb, ritmul de creștere de 4,6% în exporturile extra-UE a fost net depășit de avansul importurilor pe aceeași relație (+12,7%). Urmare a acestui fapt, soldul pozitiv pe această relație s-a micșorat la mai puțin de jumătate, de la +1.313,3 milioane euro în primele trei trimestre de anul trecut la doar 577,6 milioane euro în primele trei trimestre de anul acesta.
Ponderea exporturilor intracomunitare în totalul exporturilor a fost de 70,8%, sensibil sub cea a importurilor (75,0%). Evident, situația este inversă în comerțul cu țările extra-UE28 (29,2% la exporturi și 25,0% la importuri). Deficitul comercial provine exclusiv din zona UE. Întărirea dolarului american ar putea spori competitivitatea produselor românești pe zona non-UE și stopa scăderea excedentului pe care îl avem pe această relație externă.
Structura schimburilor externe
Structura pe principalele grupe de produse arată care dintre acestea au evoluat spre un rezultat mai puțin bun și ne-au dus spre deficitul de 4.284,6 milioane euro consemnat la finele primelor trei trimestre din 2014. La grupa de produse chimice exportăm doar o treime față de cât importăm iar la combustibili și lubrifianți raportul dintre exporturi și importuri este cam de 4 la 7.
Sectorul producător de mașini și echipamente de transport a continuat să susțină schimburile externe prin soldul puternic pozitiv, astfel încât rezultatul concretizat în influența asupra soldului general s-a situat la +31%. În schimb, soldul înregistrat în schimburile externe la grupa ”alte produse manufacturate” a influențat negativ rezultatul de ansamblu (-13%).
Fapt îngrijorător, exporturile de produse chimice și conexe acestora au continuat să scadă în timp ce importurile s-au majorat, ceea ce a adus deficitul extern pe această zonă de comerț extern la aproape patru miliarde de euro. Acest nivel reprezintă 93% din tot deficitul extern, ceea ce îl califică drept cauza principală a soldului negativ de ansamblu.
Deși exporturile de combustibili minerali și lubrifianți au crescut față de anul precedent până la 2,38 miliarde euro, importurile de acest tip au avansat și ele până la 4,16 miliarde euro (prin specializare intraindustrială și optimizarea activității multinaționalelor care operează în domeniu). Astfel, gradul de acoperire aferent a rămas sub 60% iar deficitul sectorial a păstrat o influență de -42% pe deficitul total.
Exporturile de produse agroalimentare, băuturi și tutun au avansat până la 3,24 miliarde euro și aproape au egalat valoarea importurilor efectuate în același interval de timp. De aici a rezultat o diminuare a deficitului înregistrat pe acest segment spre o valoare neglijabilă și o ameliorare a gradului de acoperire până aproape de 100%.
Livrările la extern de materii prime și materiale au depășit semnificativ importurile, gradul de acoperire pe acest segment fiind de 152% iar excedentul de aproximativ 720 milioane euro. Partea bună este aportul valutar, partea mai puțin bună este valorificarea relativ scăzută a materiilor prime autohtone pe calea utilizării lor în producția proprie.
În rezumat, situația din comerțul exterior al României după primele nouă luni din 2014 arată o structură destul de bună a exporturilor. Peste trei sferturi dintre acestea sunt date de mașini, echipamente de transport și alte produse manufacturate iar soldul de ansamblu al schimburilor din această zonă a economiei este unul pronunțat pozitiv.
Situația s-a îmbunătățit considerabil la mărfuri agroalimentare, băuturi și tutun, unde tendința este de trecere pe zona excedentului (altminteri firesc, date fiind condițiile de sol și climă). Din păcate, pe segmentul de combustibili minerali și lubrifianți cumulat cu produsele chimice, rezultatele rămân total nesatisfăcătoare.
Concluzia care se impune este necesitatea conservării avantajelor deja consolidate pe partea de industrie producătoare de mașini și, mai ales, revigorarea industriei petrochimice. Este inadmisibil să avem un deficit comercial în acest sector, pe primele nouă luni din acest an, de circa 5,8 miliarde euro (aproape 4% din PIB estimat !) rezultat din activități care altădată aduceau sume importante de valută în țară.
