A început o sesiune legislativă grea: 4 legi majore care să fie elaborate și votate în câteva luni

În sesiunea începută luni, Legislativul are de elaborat și de analizat 4 proiecte majore de lege pe care actuala Putere încearcă să le adopte anul acesta, ceea ce face din următoarele luni una din cele mai grele legislaturi din ultimii ani.

Înainte de anul electoral 2014, USL se vede obligată să accelereze procesul de adoptare a marilor legi în anul 2013, pe lângă stringența de-a adopta legi controversate la începutul mandatului, adică la distanță de anii electorali :

1. Revizuirea Constituției

Copreședintele social-democrat al USL, premierul Victor Ponta, și-a propus ca Parlamentul să finalizeze deja în această sesiune parlamentară proiectul de revizuire a Constituției, pentru ca în septembrie sau octombrie populația să fie chemată la referendumul de validare a noii Legi fundamentale.
Câteva din modificările care ar putea apărea în Constituție, potrivit declarațiilor liderilor USL:

• Premierul și-a exprimat deja intenția ca viitoarea Constituție să prevadă pentru Consiliul Superior al Magistraturii rolul principal în selectarea și numirea procurorului general și a procurorului-șef al DNA.
• Procurorul general să prezinte anual Parlamentului un raport privind activitatea Parchetului.
• Un sistem în care membrii Curții Constituționale să fie aleși din rândul judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
• O altă prevedere dorită de Victor Ponta în Constituție este ca premierul să reprezinte România la Consiliul European, în locul președintelui.
• În dispută în cadrul USL este trecerea la republica parlamentară. Dacă Victor Ponta s-a exprimat în trecut pentru trecerea de la republica semiprezidențială la cea parlamentară, recent, copreședintele USL Crin Antonescu s-a arătat împotriva sistemului în care șeful statului să fie ales de Legislativ. ”Dacă facem o republică parlamentară, toată puterea, dar toată, se va duce la primul-ministru și abia atunci există riscul concentrării puterii”, a atras atenția Crin Antonescu (Realitatea TV, ianuarie 2013).
• Președintele să fie obligat să desemneze pentru funcția de prim-ministru o persoană propusă de o majoritate parlamentară rezușltată din negocierile de după alegerile legislative.

2. Regionalizarea

USL vrea o reorganizare administrativ-gteritorială a României prin introducerea de regiuni cu personalitate juridică, dar să se păstreze și actualele județe. Astfel, regionalizarea va trebui prevăzută și în proiectul de revizuire a Constituției.

Potrivit premierului Ponta, regiunile, în număr de opt, ar urma să fie conduse de consilii regionale și de președinți regionali, care însă ar urma să fie numiți prin votul primarilor din regiunile respective, nu prin vot direct de către populație.

De asemenea, viitoarele regiuni ar urma să preia atribuții și de la consiliile județene, și de la Guvern.

E important ca reorganizarea administrativ-teritorială să fie făcută în acest an din necesitatea de-a se crea cât mai rapid structurile care să absoarbă fondurile europene din exercițiul 2014-2020.

3. Legea electorală

Premierul Victor Ponta a afirmat, în 13 decembrie 2012, că actuala lege electorală trebuie schimbată în primăvara anului 2013, pentru a se evita crearea unui număr foarte mare de locuri în parlament, prin redistribuire, așa cum s-a întâmplat în actuala legislatură.

USL va trebui să se decidă asupra uneia dintre variantele de lucru: vot pe listă, uninominal pur sau sistem mixt, cu jumătate dintre parlamentari votați în colegii uninominale şi jumătate pe liste.

Pornind de la legea electorală, ar urma să se prevadă și în proiectul de revizuire a Constituției ca în viitorul parlament Senatul să aibă atribuțiuni de reprezentare a județelor în Legislativ.

Astfel, numărul deputaților ar urma să fie în jur de 300, iar cel al senatorilor de 84 – câte doi pentru fiecare județ și municipiul București.

4. Legea restituirii proprietăților

Potrivit ministrului delegat pentru Buget, Liviu Voinea, până în luna aprilie 2013 Guvernul își va angaja răspunderea în fața parlamentului pentru adoptarea unei noi legi privind despăgubirea proprietarilor deposedați abuziv, de către, regimul comunist, de terenuri sau clădiri.

Conform premierului Ponta, prin viitoarea lege, statul ar trebui să restituie în natură ceea ce se poate, iar pentru restul proprietăţilor să efectueze plăţi eşalonate, prioritate la plată având moştenitorii direcţi, în detrimentul celor care au cumpărat drepturi litigioase.

Dificultatea acestei legi constă în aceea că despăgubirile pe care statul român ar trebui să le plătească sunt de ordinul miliardelor de euro, iar România nu mai poate ignora, la presiunile europene, această realitate, mai ales că este vorba de drepturi câștigate în justiție – de la instanțele din țară până la CEDO.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat Guvernului termen până la finele lunii aprilie pentru a rezolva legislația restituirii proprietăților naționalizate de comuniști.