Analiză

O problemă-cheie pentru dezvoltarea României: unde au ajuns decalajele în profil teritorial

Decalajele în materie de PIB/locuitor între regiunile României se vor reduce până în anul 2023 dar, în majoritatea cazurilor, pe baza amplificării declajelor între județele… Mai mult

08.01.2020

La obiect

România are nevoie de ajutor de la Bruxelles pentru salvarea sistemului energetic naţional, respectiv a Complexului Energetic Oltenia

Sistemul energetic național (SEN) nu va mai putea asigura nici măcar prin importuri energia necesară României, dacă nu vor fi înlocuite capacităţile de producţie a… Mai mult

07.01.2020

Analiză

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre. Pentru… Mai mult

07.01.2020

La obiect

O mică temă pentru Finanțe și ANAF: Circa 25% de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât în 2014

Peste 200.000 de companii nu și-au depus bilanțurile în 2018, de peste două ori mai multe decât la nivelul anului 2014, reiese din datele comunicate… Mai mult

06.01.2020

Cronicile

A fost sau n-a fost? Despre interferența Rusiei în alegerile europarlamentare

de Alina Bârgăoanu , 9.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al analizei publicate în CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97, la secțiunea ”Războiul timpurilor”.
Ei: ”A fost sau n-a fost” – problematizează Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA și expert în cadrul Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea știrilor false. 

De reținut această expresie a autoarei: ”Rațiunea nu se viralizează. Furia da!”: e cheia cu care se poate intra în logica stranie a trolilor, după o abordare comparativă a alegerilor din SUA și Uniunea Europeană. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(Redacția) 

***

Alegerile pentru parlamentul european au pus în lumină și fenomenul atât de dezbătut al fake news, al dezinformării de nouă generație. În funcție de caracterul “dezirabil” sau nu al rezultatelor și în funcție de țara avută în vedere, acestea au fost caracterizate fie drept “o sărbătoare a democrației”, fie ca o amânare a răspunsurilor fundamentale cu privire la evoluția construcției europene sau o consacrare a binomului franco-german aflat la cârma Uniunii.

Problema este însă complexă – motiv pentru care vom face câteva comparații și cu imixtiunea Rusiei în alegerile din SUA la nivelul aceluiași fenomen al fake news.

(…………………………….)

La alegerile europarlamentare nu a lipsit interpretarea că avem de-a face cu un rezultat viciat de valurile de fake news și de dezinformare promovate de anumiți actori externi, ostili UE. Luni dimineața, fără a citi prea multă presă, puteai anticipa că rezultatul alegerilor din România, de exemplu, va fi interpretat, preponderent, ca un succes al măsurilor luate de Comisia Europeană și de marile platforme (cu precădere Facebook) pentru combaterea dezinformării (sistemul de alertă rapidă, închiderea unor conturi false), în timp ce structura votului din țări precum Franța, Italia sau Marea Britanie, va fi interpretată în legătură cu temuta “interferență a trolilor ruși” în spațiile publice naționale.

Așadar, a fost sau n-a fost?

“Trolii” – generic vorbind – au avut succes în spații publice consolidate precum cel francez sau britanic și au eșuat în spații publice mult mai imature și mai instabile, precum cel românesc? Pornind de la această dilemă, putem încerca scurte considerații pe marginea climatului general de comunicare în care au avut loc aceste alegeri în țara noastră, fără a pretinde că aceste considerații vor dezlega respectiva dilemă.

Dezinformarea ”clasică”

În primul rând, de remarcat că, imediat după alegeri, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe au prezentat un raport care conține o evaluare preliminară a progreselor înregistrate până în prezent în lupta împotriva dezinformării: coordonarea între statele membre, implicarea platformelor digitale, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea.

Una dintre concluziile cele mai relevante se referă la faptul că tehnicile și, mai ales, tehnologiile de dezinformare, evoluează aproape în timp real, pe măsură ce “stăm noi de vorbă“.

Problema demnă de semnalat și cu referire la spațiul public românesc este că, deocamdată, posibilitățile aproape nelimitate puse la dispoziție de tehnologie – deepfakes, influencer-i care nu există, dar au zeci de mii de follower-i, texte fake, dar total plauzibile – încă nu au fost testate și utilizate pe scară largă în Uniunea Europeană.

Din fericire, încă ne situăm într-o paradigmă de dezinformare ușor clasică, bazată pe amplificarea unor conținuturi problematice prin mijloace tehnologice (conturi false, ferme de troli și ferme de meme, soft-uri prin care se accelerează circulația unui conținut digital sau prin care se obțin mai multe like-uri, comentarii, reacții sau distribuiri, manipularea căutărilor pe Google).

(…………………………….)

Trolul și materia primă a trolului. Câteva rețete

În al doilea rând, aș puncta faptul că dezinformarea – de nouă sau de veche generație – face casă bună cu polarizarea, cu controversa, cu emoțiile și părerile extreme.

Dacă ar fi să vorbim despre o rețetă contemporană a dezinformării, mai ales de inspirație rusească, principalul său ingredient – nu foarte complex – este alimentarea controverselor, a temelor fierbinți și a polarizării.

Dincolo de mijloacele tehnologice, rețeta constă – în SUA, și în alte locuri – în a pune gaz pe foc, mai precis, “a pune gaz pe focul care trebuie”. “Focurile care trebuie” sunt reprezentate de tensiunile, fracturile, controversele, subiectele și temele tabu dintr-o societate.

Iată ce declara în vara anului 2018 Wess Mitchell, pe atunci Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs în cadrul Departamentului de Stat American (depoziție în fața Comisiei de politică externă a Senatului american, cu referire, desigur, la SUA, dar și la aliații și partenerii acestora):

“Rusia finanțeaza voci marginale atât de la stânga, cât și de la dreapta spectrului politic, inclusiv voci care promovează violența, luarea cu asalt a clădirilor guvernamentale și dărâmarea guvernului; finanțează teme controversate, îi finanțeaza pe cei care le susțin, apoi îi finanțează pe cei care li se opun […]; “Putin nu vrea să influențeze un moment electoral sau altul, ci să amplifice, în mod sistematic, dezbinările din societatea noastră; face acest lucru în SUA și în țările aliate” […]; „nu este un efort partizan, care să susțină un partid sau altul, ci este un efort cinic de a asmuți taberele politice una împotriva alteia”

Iar un articol publicat recent de Newsweek subliniază tocmai acest lucru:

scopul retoric este cel dintotdeauna: se doreşte ca votanţii americani să creadă că politica e îngrozitoare, că politicienii sunt groaznici; că există doar blocaje, că nu se face nimic. Se doreşte să ne concentrăm doar asupra noastră, să sărim unii la gâtul celuilalt”.

Recunoaștem teme familiare din spațiul public românesc, mesajele anti-politică, anti-politicieni și anti-sistem, demonizările, generalizările, culpabilizările colective, dorința ca “politicienii să dispară”, sentimental de a fi “de partea bună a istoriei”; plus polarizarea de-a lungul binecunoscutelor axe „urban vs. rural”, “bogaţi vs. săraci”, „antreprenori vs. bugetari/ asistați social”, „intelectuali vs. analfabeţi”, „clujeni vs. vaslu­ieni/teleormăneni”, „tineri vs. bă­trâni”, „corporatişti vs. pensio­nari”, „diaspora vs. autohtoni”, „anteniști vs. facebook-iști/ hashtag-iști”.

(…………………………………..)

În România s-a dezbătut destul de mult ideea că prezența unor actori externi în spațiul public național s-ar fi asociat cu anumite formațiuni politice, cu anumiți lideri politici care au promovat teme eurosceptice sau anti-europene.

Nu avem încă dovezi – pro sau contra – pentru a putea participa la o astfel de dezbatere. Dar se poate afirma cu suficientă încredere că etichetele de “anti-european”, “eurosceptic”, “populist”, “anti-occidental”, “pro-rus” pare că au funcționat foarte bine și că au activat în rândurile electoratului teama istorică privind o reapropiere de Rusia.

(………………………………………)

Ingredientele de inspirație rusească

Revenind la ingredientele-minune ale rețetei contemporane preponderent de inspirație rusească – polarizarea, războiul cognitiv, incapacitatea de a cădea de acord asupra a ceea ce este real sau nu, adevărat sau nu, alimentarea emoțiilor extreme, a reacțiilor viscerale, dictatura emoțiilor, suspendarea simțului critic – putem adjudeca ideea că o eventuală influență externă poate fi detectabilă, retoric vorbind, în mainstream și că nu este vorba despre o influență care să poată fi izolată într-o anumită zonă a spectrului politic, într-un colț anume al spațiului public.

Spațiul public în integralitatea sa a fost acaparat de discursuri binare pasionale, chiar exaltate, sintetizate în conflictul “buni europeni vs. buni români”.

„Un efort cinic de a asmuți taberele politice una împotriva alteia”, afirma înaltul oficial american din cadru Departamentului de Stat.

Afirmație poate fi coroborată, în SUA și cu extrase din documentele de urmărire penală ale FBI-ului împotriva cetățenilor ruși responsabili cu implementarea proiectului Lakhta și cu operațiunile, pe teritoriul american, ale fabricilor de troli Internet Research Agency și Federal Agency of News.

Pe când SUA lucrează cu dovezi, statele UE …

În al treilea rând, suferința majoră a dezbaterii publice din România, posibil din întreaga Uniune Europeană, privind interferența unor actori ostili în conversațiile publice naționale este aceea că lipsesc dovezile – mai ales cele de sorginte tehnologică – privind un eventual mod de operare al acestora.

Din ce ni s-a spus până acum, sunt puține referirile publice la incidente/ atacuri cibernetice care să poată fi atribuite unor surse rusești, referiri la IP-uri, surse de finanțare, armate de troli, tranzacții de like-uri și ferme de meme.

Aici, documentele puse la dispoziție de diverse instanțe ale Uniunii Europene sau ale statelor membre sunt destul de diferite de rapoartele succesive ale procurorului american cu însărcinări special Robert Mueller.

Dincolo de inventarierea tehnicilor contemporane de marketing politic digital (folosite, în treacăt fie spus, de către toată lumea), rapoartele procurorului Mueller fac referiri precise tocmai la aceste lucruri:
IP-uri, atacuri cibernetice, identit
ăți online false, publicitate politică în mediul online plătită din exteriorul SUA, ferme de troli.

(………………………………)

Spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană, statele membre, inclusiv România, întârzie în a veni cu dovezi – dincolo de speculație și interpretare – privind tehnicile de dezinformare digitală ce ar putea fi atribuite unor actori statali sau non-statali din afara UE, tehnici precum:

manipularea căutărilor pe Google, amplificarea, prin soft-uri, a engagement-ului cu un conținut digital (generare automată de like-uri, share-uri, comentarii, reacții), fake writers, fake followers, fake influencers, persuasiune targetată, comportamente coordonate artificiale/ neuatentice pe platformele digitale.

(………………………….)

***

Analiza integrală și concluziile pot fi citite în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare:

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2019

Un raspuns

  1. Romeo
    15.9.2019, 4:01 pm

    A afirma că rușii, băutorii cei mai mari de vodkă și consumatorii cei mai mari de varză murată nu sunt implicați în orice mișcă în lumea asta, ar fi cea mai mare minciună. Sunt ca acele țațe din sate care trebuie să știe tot, tot ce mișcă, orice pârț tras de vreun sătean. Doar că bolșevicii de sec. XXI sunt periculoși pentru că ei intervin ca acolo unde o fac să se întâmple cum vor ei, în favoarea lor care întotdeauna înseamnă ceva negativ pentru alții.

Lăsați un comentariu


Stiri

Familia regală Emiratele Arabe Unite vrea să cumpere clubul de fotbal Dinamo

Vladimir Ionescu

Grupul de investiții Abu Dhabi Business Development, controlat de familia regală din Emiratele Arabe Unite, intenționează să cumpere Clubul de fotbal Dinamo București, potrivit unei… Mai mult

Europa

Ucraina: Preşedintele Zelenski a respins demisia premierului Honcearuk

Iulian Soare

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a respins vineri seară demisia prezentată în cursul dimineţii de premierul Oleksi Honcearuk (foto, stânga), care a luat această decizie după… Mai mult

Europa

FMI: Acordul dintre SUA şi China reduce dar nu elimină incertitudinile globale

Iulian Soare

Semnarea acordului comercial “Faza 1” între Statele Unite şi China va reduce, dar nu va elimina, incertitudinile care au afectat creşterea economiei mondiale, a afirmat… Mai mult

Stiri

România a fost condamnată de CEDO pentru încălcarea dreptului la liberă exprimare

Vladimir Ionescu

România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru că a încălcat dreptul la liberă exprimare al unui protestatar. Acesta a fost… Mai mult

Europa

Dacia la al șaptelea record anual de vânzări în Europa. În creștere cu 5,1% în toată lumea

Adrian N Ionescu

Vânzările mondiale de autoturisme şi utilitare marca Dacia au crescut anul trecut cu 5,1% până la 736.570 unităţi,  și au înregistrat în 2019, pentru al… Mai mult

Europa

Investiţiile BERD în România au scăzut cu 174 mil euro în ultimii doi ani

Adrian N Ionescu

România a coborât 3 locuri până pe poziția a 10 în topul celor mai mari plasamente ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), după… Mai mult

Stiri

Marcel Vela: Cartea electronică de identitate va fi şi card de sănătate

Vladimir Ionescu

Noile cărţi de identitate vor fi şi carduri de sănătate, a anunțat vineri ministrul de Interne, Marcel Vela. Un regulament al Uniunii Europene obligă autoritățile… Mai mult