fbpx

Analiză

Țara fermelor țărănești, pe ultimele locuri la agricultura Bio. Piedicile și potențialul

Cel mai mare număr de ferme (cele mai multe familiale) din UE se află în România (circa 3,5 milioane), dar acest lucru nu pare să… Mai mult

22.04.2021

Europa

Harta sumbră a unei probleme amânate la infinit: Infrastructura CFR

Anul 2021, declarat de UE Anul transportului feroviar, dă startul în Europa unor investiții de amploare ce ar trebui să aibă ca efect transferarea, până… Mai mult

22.04.2021

La obiect

Ocuparea a păstrat anul trecut ținta stabilită prin strategia Europa 2020. Problemele, la tineret şi la vârsta a treia

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani s-a menținut anul trecut la 70,8%, potrivit datelor comunicate de INS. Valoarea… Mai mult

21.04.2021

Europa

Criza cipurilor: VW & Toyota vs. Apple – sau de la erorile de calibrare a cererii la creșterea bruscă a comunicațiilor

Grupul Volkswagen a emis la începutul acestei săptămâni cel mai recent avertisment privind efectele crizei cip-urilor, care ar putea duce la probleme de producție a… Mai mult

21.04.2021

A fost sau n-a fost? Despre interferența Rusiei în alegerile europarlamentare

de Alina Bârgăoanu , 9.9.2019

Textul de mai jos este un scurt rezumat al analizei publicate în CRONICILE Curs de guvernare (publicație exclusiv print) nr. 97, la secțiunea ”Războiul timpurilor”.
Ei: ”A fost sau n-a fost” – problematizează Alina Bârgăoanu, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA și expert în cadrul Grupului la nivel înalt al Comisiei Europene pentru combaterea știrilor false. 

De reținut această expresie a autoarei: ”Rațiunea nu se viralizează. Furia da!”: e cheia cu care se poate intra în logica stranie a trolilor, după o abordare comparativă a alegerilor din SUA și Uniunea Europeană. 

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(Redacția) 

***

Alegerile pentru parlamentul european au pus în lumină și fenomenul atât de dezbătut al fake news, al dezinformării de nouă generație. În funcție de caracterul “dezirabil” sau nu al rezultatelor și în funcție de țara avută în vedere, acestea au fost caracterizate fie drept “o sărbătoare a democrației”, fie ca o amânare a răspunsurilor fundamentale cu privire la evoluția construcției europene sau o consacrare a binomului franco-german aflat la cârma Uniunii.

Problema este însă complexă – motiv pentru care vom face câteva comparații și cu imixtiunea Rusiei în alegerile din SUA la nivelul aceluiași fenomen al fake news.

(…………………………….)

La alegerile europarlamentare nu a lipsit interpretarea că avem de-a face cu un rezultat viciat de valurile de fake news și de dezinformare promovate de anumiți actori externi, ostili UE. Luni dimineața, fără a citi prea multă presă, puteai anticipa că rezultatul alegerilor din România, de exemplu, va fi interpretat, preponderent, ca un succes al măsurilor luate de Comisia Europeană și de marile platforme (cu precădere Facebook) pentru combaterea dezinformării (sistemul de alertă rapidă, închiderea unor conturi false), în timp ce structura votului din țări precum Franța, Italia sau Marea Britanie, va fi interpretată în legătură cu temuta “interferență a trolilor ruși” în spațiile publice naționale.

Așadar, a fost sau n-a fost?

“Trolii” – generic vorbind – au avut succes în spații publice consolidate precum cel francez sau britanic și au eșuat în spații publice mult mai imature și mai instabile, precum cel românesc? Pornind de la această dilemă, putem încerca scurte considerații pe marginea climatului general de comunicare în care au avut loc aceste alegeri în țara noastră, fără a pretinde că aceste considerații vor dezlega respectiva dilemă.

Dezinformarea ”clasică”

În primul rând, de remarcat că, imediat după alegeri, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe au prezentat un raport care conține o evaluare preliminară a progreselor înregistrate până în prezent în lupta împotriva dezinformării: coordonarea între statele membre, implicarea platformelor digitale, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea.

Una dintre concluziile cele mai relevante se referă la faptul că tehnicile și, mai ales, tehnologiile de dezinformare, evoluează aproape în timp real, pe măsură ce “stăm noi de vorbă“.

Problema demnă de semnalat și cu referire la spațiul public românesc este că, deocamdată, posibilitățile aproape nelimitate puse la dispoziție de tehnologie – deepfakes, influencer-i care nu există, dar au zeci de mii de follower-i, texte fake, dar total plauzibile – încă nu au fost testate și utilizate pe scară largă în Uniunea Europeană.

Din fericire, încă ne situăm într-o paradigmă de dezinformare ușor clasică, bazată pe amplificarea unor conținuturi problematice prin mijloace tehnologice (conturi false, ferme de troli și ferme de meme, soft-uri prin care se accelerează circulația unui conținut digital sau prin care se obțin mai multe like-uri, comentarii, reacții sau distribuiri, manipularea căutărilor pe Google).

(…………………………….)

Trolul și materia primă a trolului. Câteva rețete

În al doilea rând, aș puncta faptul că dezinformarea – de nouă sau de veche generație – face casă bună cu polarizarea, cu controversa, cu emoțiile și părerile extreme.

Dacă ar fi să vorbim despre o rețetă contemporană a dezinformării, mai ales de inspirație rusească, principalul său ingredient – nu foarte complex – este alimentarea controverselor, a temelor fierbinți și a polarizării.

Dincolo de mijloacele tehnologice, rețeta constă – în SUA, și în alte locuri – în a pune gaz pe foc, mai precis, “a pune gaz pe focul care trebuie”. “Focurile care trebuie” sunt reprezentate de tensiunile, fracturile, controversele, subiectele și temele tabu dintr-o societate.

Iată ce declara în vara anului 2018 Wess Mitchell, pe atunci Assistant Secretary of State for European and Eurasian Affairs în cadrul Departamentului de Stat American (depoziție în fața Comisiei de politică externă a Senatului american, cu referire, desigur, la SUA, dar și la aliații și partenerii acestora):

“Rusia finanțeaza voci marginale atât de la stânga, cât și de la dreapta spectrului politic, inclusiv voci care promovează violența, luarea cu asalt a clădirilor guvernamentale și dărâmarea guvernului; finanțează teme controversate, îi finanțeaza pe cei care le susțin, apoi îi finanțează pe cei care li se opun […]; “Putin nu vrea să influențeze un moment electoral sau altul, ci să amplifice, în mod sistematic, dezbinările din societatea noastră; face acest lucru în SUA și în țările aliate” […]; „nu este un efort partizan, care să susțină un partid sau altul, ci este un efort cinic de a asmuți taberele politice una împotriva alteia”

Iar un articol publicat recent de Newsweek subliniază tocmai acest lucru:

scopul retoric este cel dintotdeauna: se doreşte ca votanţii americani să creadă că politica e îngrozitoare, că politicienii sunt groaznici; că există doar blocaje, că nu se face nimic. Se doreşte să ne concentrăm doar asupra noastră, să sărim unii la gâtul celuilalt”.

Recunoaștem teme familiare din spațiul public românesc, mesajele anti-politică, anti-politicieni și anti-sistem, demonizările, generalizările, culpabilizările colective, dorința ca “politicienii să dispară”, sentimental de a fi “de partea bună a istoriei”; plus polarizarea de-a lungul binecunoscutelor axe „urban vs. rural”, “bogaţi vs. săraci”, „antreprenori vs. bugetari/ asistați social”, „intelectuali vs. analfabeţi”, „clujeni vs. vaslu­ieni/teleormăneni”, „tineri vs. bă­trâni”, „corporatişti vs. pensio­nari”, „diaspora vs. autohtoni”, „anteniști vs. facebook-iști/ hashtag-iști”.

(…………………………………..)

În România s-a dezbătut destul de mult ideea că prezența unor actori externi în spațiul public național s-ar fi asociat cu anumite formațiuni politice, cu anumiți lideri politici care au promovat teme eurosceptice sau anti-europene.

Nu avem încă dovezi – pro sau contra – pentru a putea participa la o astfel de dezbatere. Dar se poate afirma cu suficientă încredere că etichetele de “anti-european”, “eurosceptic”, “populist”, “anti-occidental”, “pro-rus” pare că au funcționat foarte bine și că au activat în rândurile electoratului teama istorică privind o reapropiere de Rusia.

(………………………………………)

Ingredientele de inspirație rusească

Revenind la ingredientele-minune ale rețetei contemporane preponderent de inspirație rusească – polarizarea, războiul cognitiv, incapacitatea de a cădea de acord asupra a ceea ce este real sau nu, adevărat sau nu, alimentarea emoțiilor extreme, a reacțiilor viscerale, dictatura emoțiilor, suspendarea simțului critic – putem adjudeca ideea că o eventuală influență externă poate fi detectabilă, retoric vorbind, în mainstream și că nu este vorba despre o influență care să poată fi izolată într-o anumită zonă a spectrului politic, într-un colț anume al spațiului public.

Spațiul public în integralitatea sa a fost acaparat de discursuri binare pasionale, chiar exaltate, sintetizate în conflictul “buni europeni vs. buni români”.

„Un efort cinic de a asmuți taberele politice una împotriva alteia”, afirma înaltul oficial american din cadru Departamentului de Stat.

Afirmație poate fi coroborată, în SUA și cu extrase din documentele de urmărire penală ale FBI-ului împotriva cetățenilor ruși responsabili cu implementarea proiectului Lakhta și cu operațiunile, pe teritoriul american, ale fabricilor de troli Internet Research Agency și Federal Agency of News.

Pe când SUA lucrează cu dovezi, statele UE …

În al treilea rând, suferința majoră a dezbaterii publice din România, posibil din întreaga Uniune Europeană, privind interferența unor actori ostili în conversațiile publice naționale este aceea că lipsesc dovezile – mai ales cele de sorginte tehnologică – privind un eventual mod de operare al acestora.

Din ce ni s-a spus până acum, sunt puține referirile publice la incidente/ atacuri cibernetice care să poată fi atribuite unor surse rusești, referiri la IP-uri, surse de finanțare, armate de troli, tranzacții de like-uri și ferme de meme.

Aici, documentele puse la dispoziție de diverse instanțe ale Uniunii Europene sau ale statelor membre sunt destul de diferite de rapoartele succesive ale procurorului american cu însărcinări special Robert Mueller.

Dincolo de inventarierea tehnicilor contemporane de marketing politic digital (folosite, în treacăt fie spus, de către toată lumea), rapoartele procurorului Mueller fac referiri precise tocmai la aceste lucruri:
IP-uri, atacuri cibernetice, identit
ăți online false, publicitate politică în mediul online plătită din exteriorul SUA, ferme de troli.

(………………………………)

Spre deosebire de SUA, Uniunea Europeană, statele membre, inclusiv România, întârzie în a veni cu dovezi – dincolo de speculație și interpretare – privind tehnicile de dezinformare digitală ce ar putea fi atribuite unor actori statali sau non-statali din afara UE, tehnici precum:

manipularea căutărilor pe Google, amplificarea, prin soft-uri, a engagement-ului cu un conținut digital (generare automată de like-uri, share-uri, comentarii, reacții), fake writers, fake followers, fake influencers, persuasiune targetată, comportamente coordonate artificiale/ neuatentice pe platformele digitale.

(………………………….)

***

Analiza integrală și concluziile pot fi citite în publicația exclusiv print CRONICILE Curs de Guvernare:

Ce sunt CRONICILE –  un LINK informativ AICI.

Nr. 97  (al patrulea) din CRONICI – cu un hint la sumar – un LINK AICI – și mod de achiziție.

(CRONICILE – un ghid de navigare prin istoria vremii tale)

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 9.9.2019

Un raspuns

  1. Romeo
    15.9.2019, 4:01 pm

    A afirma că rușii, băutorii cei mai mari de vodkă și consumatorii cei mai mari de varză murată nu sunt implicați în orice mișcă în lumea asta, ar fi cea mai mare minciună. Sunt ca acele țațe din sate care trebuie să știe tot, tot ce mișcă, orice pârț tras de vreun sătean. Doar că bolșevicii de sec. XXI sunt periculoși pentru că ei intervin ca acolo unde o fac să se întâmple cum vor ei, în favoarea lor care întotdeauna înseamnă ceva negativ pentru alții.

Lăsați un comentariu


Europa

Cum pregătește Viktor Orban partidul Fidesz pentru opoziție: a păstra puterea chiar când ai pierdut alegerile

Razvan Diaconu

Cu doar un an până la ceea ce azi par să fie alegeri strânse în Ungaria, guvernul lui Viktor Orban ”externalizează” putere de decizie și… Mai mult

Europa

Universitatea Harvard le cere studenților să vină vaccinați anti-Covid, la toamnă 

Iulian Soare

„Pentru a atinge nivelurile ridicate de vaccinare necesare pentru a ne proteja comunitatea, Harvard va cere ca toţi studenţii care vor fi în campus în… Mai mult

Stiri

Concursul pentru conducerea caselor județene de sănătate – 24 de concurenți ocupă deja interimar funcția

Vladimir Ionescu

Un număr de 60 de candidați au susținut joi, la Spitalul Universitar de Urgență din București, proba scrisă a concursului pentru ocuparea posturilor de director… Mai mult

Europa

Insula Jersey amenințată de blocada pescarilor francezi nemulțumiți de reglementările post-Brexit

Iulian Soare

Două nave de patrulare au fost trimise de guvernul Marii Britanii în apropierea insulei Jersey situată în Canalul Mânecii, acolo unde unde s-au adunat 80… Mai mult

Europa

Vizită a lui Blinken la Kiev – SUA își reafirmă sprijinul faţă de suveranitatea şi integritatea Ucrainei

Iulian Soare

Secretarul american de stat Antony Blinken reafirmă sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi din estul țării şi… Mai mult

Europa

Summit G7 – Chinei i se cere să respecte drepturile omului. Beijing denunță un ”amestec grosolan” în treburile interne

Razvan Diaconu

Miniştrii de Externe ai Celor Şapte – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite – îndeamnă Beijingul, într-un comunciat comun, în urma… Mai mult

Stiri

Racheta reutilizabilă Starship a lui Elon Musk, prima aterizare reușită

Adrian N Ionescu

SpaceX a înregistrat prima aterizare de succes al prototipului rachetei reutilizabile Starship, după ce alte patru testări anterioare s-au soldat cu explozii. Succesul marchează o… Mai mult