Cele trei proiecte de modificare a Legilor Justiţiei au fost trimise Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare, a anunțat ministrul Justiției, Stelian Ion, vineri.
„Am semnat astăzi (vineri – n.r.) proiectele celor trei Legi ale Justiţiei, rezultate în urma consultării publice, şi le-am trimis în procedura de avizare interministerială şi de către CSM”, a declarat Stelian Ion, citat într-un comunicat al Ministerului Justiţie.
Modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Dintre schimbările Legii Consiliului Superior al Magistraturii se remarcă, potrivit expunerii de motive:
- instituirea de norme primare în ceea ce priveşte numirea în funcţie a inspectorului-şef, inspectorului-şef adjunct, a directorului Direcţiei de inspecţie pentru judecători şi directorului Direcţiei de inspecţie pentru procurori, precum şi a inspectorilor judiciari.
- atât inspectorul-şef şi inspectorul-şef adjunct, cât şi directorii directorilor de inspecţie sunt numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unui concurs organizat de CSM, prin Institutul Naţional al Magistraturii.
- norme referitoare la probele de concurs, comisiile de concurs, evaluarea şi notarea candidaţilor, contestarea rezultatelor.
- inspectorul-şef, inspectorul-şef adjunct şi cei doi directori sunt revocaţi din funcţie de Plenul CSM, la solicitarea motivată a cel puţin cinci membri ai acestuia sau la solicitarea motivată a Adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul şi comunicarea, asumarea responsabilităţilor şi aptitudinile manageriale.
(Descărcați de AICI proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii)
Modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară
Proiectul prevede că, în mod excepţional, în situaţia existenţei unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secţii care soluţionează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluţionarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va putea dispune repartizarea temporară în cadrul acelei secţii, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secţii decât cea penală, în funcţie de specializarea acestora, desemnaţi prin tragere la sorţi.
De asemeni:
- Este reglementată o procedură detaliată, uniformizând şi regulile de recrutare a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi ia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, întrucât numirea în funcţia de procuror al acestora reprezintă aspecte esenţiale ale raportului juridic de muncă şi ale carierei procurorului.
- Pentru a fi numiţi în cadrul DNA şi DIICOT, procurorii trebuie:
- să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimi 3 ani,
- să aibă o bună pregătire profesională,
- o conduită morală ireproşabilă,
- o vechime de cel puţin 7 ani în funcţia de procuror sau judecător şi
- să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat potrivit dispoziţiilor legale şi regulamentului aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Concursul este organizat de DIICOT, respectiv de DNA şi constă în susţinerea unui interviu.
(Descărcați de AICI proiectul Legii de organizare judiciară)
Modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
Proiectul își propune, printre altele:
atenuarea principiului separării carierelor judecătorilor şi procurorilor, în acord cu dispoziţiile constituţionale, astfel încât Plenul CSM să aibă cele mai importante atribuţii în acest domeniu, urmând a fi menţinute la nivelul secţiilor doar atribuţii specifice, cum sunt:
- detaşarea judecătorilor,
- numirea în funcţii de conducere,
- transferul şi
- suspendarea din funcţie a magistraţilor şi
- reglementarea la nivel de lege a procedurii de evaluare profesională şi a criteriilor de evaluare.
De asemenea, proiectul mai prevede:
- profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor se realizează şi prin eliminarea oricăror modalităţi alternative de intrare în magistratură fără concurs (de exemplu, prin interviu), cu excepţia magistraţilor pensionari care pot fi reîncadraţi fără concurs după pensionare numai la instanţe sau parchete care nu pot funcţiona normal din cauza numărului mare de posturi vacante.
- micşorarea pragului de vechime impus procurorilor cu funcţii de conducere de rang înalt (de la 15 ani la 12 ani),
- creşterea duratei mandatului pentru funcţiile de conducere de rang înalt în cadrul Ministerului Public, de la 3 la 4 ani, în acord cu recomandarea Comisiei de la Veneţia în acest sens.
(Citiți și: „Proiectele legilor Justiției vor fi trimise spre avizare Comisiei de la Veneția și GRECO, înainte de a fi înregistrate la Parlament”)
- posibilitatea procurorului revocat din funcţia de conducere de rang înalt de a ataca decretul Preşedintelui României de revocare din funcţie la instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile legii, fără parcurgerea procedurii prealabile, se mai numără printre propuneri.
- eliminarea restricţiilor care privesc libertatea de exprimare a magistraţilor, introduse prin art. 9 alin. (3) din Legea 303/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea 242/2018.
