Comisia: România se îndreaptă spre deficit structural de 4%. Ionuț Dumitru: ”Rămânem fără muniție în vremuri grele”

Comisia Europeană estimează, în prognoza de toamnă publicată joi, o creştere a deficitului structural (MTO) de la 1% din PIB în 2015,  la aproape 4% din PIB în 2017.
Indicatorul este mai mult decât îngrijorător, susţin analiştii contactaţi de cursdeguvernare.ro, în contextul în care stabilitatea datoriei publice este asigurată la un nivel al deficitului structural de cel mult 2% din PIB.

De asemenea, deficitul bugetar este aşteptat să crească de la 1,5% din PIB în 2015,  la 2,8% din PIB în 2016 şi la peste 3% din PIB în 2017. Totodată, din prognoza Comisiei reiese că datoria publică va atinge 40,9% din PIB în 2016 şi 42,8% din PIB în 2017.

De menţionat este şi faptul că aceste previziuni au fost realizate pe baza datelor disponibile până la finele lunii trecute, respectiv pe baza măsurilor care au fost legiferate până în data de 22 octombrie. Asta înseamnă că Impactul modificărilor aduse ulterior Codului Fiscal, cum ar fi reducerea impozitului pe dividende la 5% sau sistemul de impozitare diferenţiat pentru microîntreprinderi, Nu au fost luate în considerare la realizarea prognozei de toamnă.

(Citiți și: ”Cristian Grosu / Conjurația celor 7 astre pe 2017”)

„Previziunile economice publicate astăzi (miercuri, n.r.) indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale României. Acest lucru nu ar fi fost posibil fără acţiunile decisive întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă, continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile„, a comentat vice-preşedintele CE pentru moneda euro şi dialog social, Valdis Dombrovskis.

Principalii indicatori din prognoza de toamnă a Comisiei Europene pentru România

Ionuţ Dumitru: Un deficit mare ne lasă fără muniţie pentru vremurile grele

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, avertizează că stabilitatea datoriei publice este asigurată până la un nivel al deficitului structural de 2% din PIB.

„Noi ne-am asumat o ţintă de 1,5%. Un deficit mare ne lasă fără muniţie pentru vremurile grele”, a precizat Ionuţ Dumitru. El atrage atenţia că un nivel mai mare al deficitului duce la creşterea datoriei publice şi la deteriorarea sustenabilităţii finanţelor publice, în contextul în care în perioade de creştere economică se recomandă reducerea deficitului şi chiar a datoriei publice.

„În perioade de creştere, o poziţionare puternic prociclică nu este recomandată. Creşterea deficitului în vreme de expansiune duce la o deteriorare a finanţelor publice care ne vulnerabilizează foarte tare pentru perioadele viitoare de recesiune„, a punctat Ionuţ Dumitru, recomandând noului executiv prudenţă în ceea ce priveşte construcţia bugetului pe anul viitor.

Prognoza făcută publică marţi de Comisia Europeană este în linie cu aşteptările Consiliului Fiscal.

„Pentru noi nu este nicio surpriză. Cam aşa vedem şi noi lucrurile, cam în direcţia aceasta ne ducem. Pentru anul viitor anticipăm un deficit efectiv de 2,7-2,8% din PIB, iar în anul 2017, având în vedere angajamentele asumate nu vedem un deficit de sub 3% din PIB. Noi anticipăm un nivel de 3,5-3,7%”, a mai spus Ionuţ Dumitru.

Aurelian Dochia, economist: Călcăm strâmb ca să afişăm o creştere economică de 4% din PIB

Analistul financiar Aurelian Dochia este de părere că decidentul politic a ales să îşi asume acest deficit pentru a putea afişa o creştere economică semnificativă în an electoral, urmând ca eventualele consecinţe să fie lăsate „moştenire” viitoarelor guverne.

„Se pare că decidenţii politici au hotărât că merită să îşi asume acest nivel al deficitului astfel încât să poată să afişeze anul viitor, an electoral, o creştere economică de 4% din PIB: Călcăm strâmb ca să avem această creştere economică. Guvernul Ponta nu va mai fi cel care răspunde de consecinţe„, a explicat analistul.

În ceea ce priveşte numirea unui guvern condus de un premier tehnocrat, Aurelian Dochia nu crede că un astfel de cabinet ar avea o susţinere reală pentru implementarea unor reforme economice de amploare, fiind un simplu „gestionar” al finanţelor publice până la alegerile de anul viitor.

„Un guvern condus de un tehnocrat va avea o foarte limitată marjă de manevră şi nu va putea lua măsuri importante de reformă economică fără susţinerea Parlamentului. Va fi un gestionar al situaţiei până la alegerile de anul viitor. E puţin probabil să aibă cum să se lanseze în programe de reformă”, a adaugat economistul.

Ce este deficitul structural şi de ce contează nivelul său

Deficitul structural este un indicator folosit pentru a evalua sustenabilitatea politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu. Acesta se calculează pe baza PIB-ului potenţial, adică a valorii optime de creştere a unei economii, din care sunt eliminate o serie de elemente de „bruiaj”.

Determinarea deficitului structural impliă ajustarea ciclică a veniturilor bugetare, eliminându-se componenta generată de excesul sau deficitul de cerere.

„Analiza dinamicii deficitului structural în corelaţie cu poziţia economiei faţă de ciclul economic permite evaluarea măsurii în care politica fiscală acţionează ca stabilizator, ori dimpotrivă, însensul exacerbării dezechilibrelor„, se arată într-o analiză realizată de Consiliul Fiscal.

Datoria publică devine nesustenabilă pentru România la 40-45% din PIB

Nivelul actual al datoriei publice este sustenabil, dar s-a apropiat de nivelul critic, a cărui depăşire ar avea consecinţe negative importate asupra creşterii economice, se arată în Raportul asupra Stabilităţii Financiare din 2015, publicat de Banca Naţională a României (BNR).

Din analizele realizate de Banca Naţională reiese că pragul critic al datoriei publice variază, în cazul României, între 40 şi 45 la sută din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%.

Din calculele BNR rezultă că un nivel al deficitului bugetar primar (deficitul înainte de plata dobânzilor aferente datoriei publice) de peste 1,5% ar determina creşterea datoriei publice la peste 50% din PIB.