Exclusivitate / Ce negociază, de fapt, guvernul la Bruxelles în privința deficitului: amânarea până în ianuarie a depunerii Planului de revenire în țintă

Guvernul Ciolacu a solicitat Comisiei Europene, la începutul lunii, o derogare de la termenul până la care statele membre erau obligate să trimită Comisiei planurile de revenire în ținta maximă de deficit de 3% din PIB.

Surse de la Comisia Europeană au declarat pentru CursDeGuvernare că guvernul român a cerut să poată trimite acest plan până la sfârșitul lunii ianuarie 2025. Cererea de amânare a trimiterii planului este în curs de analiză la Bruxelles, Comisia urmând să anunțe în scurt timp dacă acceptă sau nu această derogare.

Astfel că guvernul nu negociază acum pe cifre, deși în vară, premierul Ciolacu anunța că negociază deja calendarul pentru scăderea deficitului și se declara convins că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani.

Cel mai probabil, premierul Ciolacu amână trimiterea acestui plan la Bruxelles pentru că sunt șanse foarte mari ca, odată trimis Comisiei Europene, detaliile planului de scădere a deficitului să ajungă și în presa din România.

Planul de la București, pentru depunerea căruia guvernul cere amânare până în ianuarie

Planul guvernului este ca deficitul să scadă, începând cu anul viitor, cu 0,7 puncte procentuale în fiecare dintre cei 7 ani care urmează: ceea ce înseamnă că guvernul știe că va porni de la un deficit de 8% în acest an.

Detaliile implică și chestiunile concrete pregătite în materie de taxe și impozite, or asta nu ar ajuta nici PSD, nici PNL (ținând cont că deține portofoliul Finanțelor) în campania electorală care stă să înceapă.

(Citește și: ”Marcel Boloș, despre creșterea fiscalității în 2025: Aș fi total necredibil dacă aș spune că nu se va întâmpla”)

În plus, Marcel Ciolacu candidează, cu șanse bune la președinție, după cum arată sondajele, deci chestiunea revenirii în ținta de deficit nu va mai fi problema sa în 2025. Mai ales că, dacă pierde alegerile, cutuma arată că nici președinte PSD nu va mai fi, deci nici premier.

Deficitul, cât e deficitul?

Guvernul a aprobat luni proiectul de rectificare bugetară care prevede majorarea deficitului la 7% din PIB, respectiv 122,8 miliarde de lei.

Un calcul simplu arată că socoteala guvernului de a scădea acest deficit cu 0,7 p.p. în următorii ani ar conduce la o scădere totală de 4,9 pp. Dacă adăugăm această cifră la plafonul maxim admis de Comisia Europeană- 3 % din PIB – rezultă că premierul Ciolacu se pregătește pentru o revenire în ținta de deficit de la un prag de 8% din PIB deficit anul acesta.

Ipoteza este susținută din două direcții din plan intern:

• Marcel Boloș a precizat luni că nu poate garanta că se vor încasa 100% din veniturile promise din digitalizare, respectiv amnistie fiscală, venituri care stau la baza rectificării bugetare aprobate.
• Opinia Consiliului Fiscal cu privire la rectificarea bugetară adoptată luni de guvern arată că deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 8% din PIB în 2024.

(Citește și: ”Consiliul Fiscal, opinia pe rectificare: Deficitul bugetar ar putea ajunge la 8% din PIB”)

Comisia Europeană nu se mai joacă cu deficitul

În iunie anul acesta, Comisia Europeană a propus luarea de măsuri disciplinare împotriva Franței și a altor șase țări din UE care au acumulat deficite bugetare excesive începând din pandemie. Deciziile oficiale au fost anunțate în noiembrie, vizând Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia.
România se afla deja în procedură de deficit excesiv dinainte de pandemie, măsura a fost suspendată în 2020, dar a fost reactivată în noiembrie.

În plus, tuturor statelor membre care depășesc plafonul maxim de deficit instituit de regulile fiscale europene li s-a cerut să trimită la Bruxelles până la 1 octombrie 2024, planul concret de revenire în ținta de deficit, cu măsurile specifice prognozate. Potrivit noilor reguli, revenirea în ținta de deficit se poate face în 4-7 ani.

În februarie anul acesta, ministrul de Finanțe Marcel Boloș declara că România va avea nevoie de 7 ani pentru a reveni la un deficit de sub 3% din PIB.

(Citește și: ”Marcel Boloș: România va avea nevoie de şapte ani pentru a reduce deficitul până la 3% din PIB”)

Comisia Europeană cere statelor membre să revină în cel mult 4 ani ân ținta de deficit. În caz excepțional, poate fi acordat un termen de 7 ani, cu condiția ca planul de revenire să conțină reforme structurale și investiții sustenabile.

(Citiți și: ”Premierul Ciolacu spune că va parafa un acord cu Comisia, astfel încât să scadă deficitul la 3% în 7 ani. Anul electoral stroarce Bugetul”)

***