Premierul Marcel Ciolacu a declarat că Guvernul României va parafa un acord cu următoarea Comisie Europeană pentru ca România să scadă deficitul cu circa 0,74 puncte procentuale anual ca să revină la un deficit de 3% din Produsul Intern Brut (PIB) în următorii 7 ani.
Premierul a precizat că acest acord la care s-ar fi ajuns e necesar ca România să se poată dezvolta prin investiții, într-o perioadă cu acces istoric la fonduri europene și că România nu va avea deficit pe consum.
„Noi am avut un acord cu Comisia Europeană pe 3 ani, de la un deficit istoric de 9,2%, cel mai mare din Europa, inimaginabil pentru orice Guvern, și ne-am asumat că până în 3 ani ajungem la 3%, într-un an în care accesul la fonduri europene era unul imens, în care închideai accesul la un exercițiu financiar trecut, 2016-2020, unde avea obligația să vii cu cofinanțare de 15%, aveai exercițiul financiar actual, care începuse după un an de zile să aibă proiecte mature și aveai investițiile din PNRR, unde de exemplu la Transporturi s-au cerut în primul PNRR 13,8 miliarde de euro și s-au aprobat 7 miliarde de euro. Ministrul Grindeanu nu a scos niciun program din PNRR. Asta a dus ca să avem confinanțări, de exemplu pe Autostrada Moldovei, de 50%. Cum poți să îți asumi, în momentul de dezvoltare cel mai important al României, un deficit de 3%?
Cu adevărat, ce mi-a zis Comisia, este să nu avem deficit sub nicio formă pe consum. Am stat de vorbă cu premierul Spaniei – dânșii au o datorie publică de aproape 110%, au avut și 160%. Și mi-a zis că atunci când infrastructura Spaniei s-a dezvoltat cel mai mult s-a dezvoltat pe împrumuturi, dar deficitul Spaniei niciodată nu a fost pentru consum. În Italia, datoria publică e aproape 140%. S-a ținut cont de acest lucru.
Faptul că am ajuns cu Comisia la un dialog și cu următoarea Comisiei o să parafăm acordul să avem pe 7 ani intrarea în deficitul asumat de 3%, cu 0,74% scădere anuală, arată faptul că nimeni nu dorește să mărească niciun impozit și nicio taxă.
Se va continua pe zona de evaziune fiscală și pe Gap-ul de TVA. Deja 17% la gap-ul de TVA a scăzut, prin digitalizare, prin inteligență artificială, prin module de risc. Dacă România nu a avut de 34 de ani nicio informație, în momentul acesta… va fi cu o cifră. Avem nevoie de o Românie ordonată. Este nevoie să vezi ce priorități sunt în investiții, astfel încât banul public să fie direcționat unde se multiplică în economie rapid. Și nu trebuie să mai ai controlori la firme. Totul se face pe o analiză de risc”, a declarat Ciolacu.
După cinci luni, deficitul a crescut la 3,4% din PIB
Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,4% din PIB, faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei – 2,30% din PIB – înregistrat în perioada similară din 2023, conform datelor Ministerului Finanţelor.
După primele patru luni ale anului deficitul a fost de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB.
Cheltuielile au explodat într-un an electoral
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 285,48 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 21,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe anul 2024 au înregistrat o creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, de la 14,6% din PIB la 16,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 63,87 miliarde lei, în creştere cu 20,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 3,6% din PIB, cu 0,3 puncte procentuale mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de creşterile salariale acordate în anul 2023.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunuri şi servicii, acestea au fost de 38,01 miliarde lei, în creştere cu 25,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 19,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate de 26,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
***
