21 septembrie, 2024

Economia globală se confruntă cu riscuri comparabile cu presiunile care au dus la „naționalismul economic” și colapsul comerțului global în anii 1920 și, în cele din urmă, la Marea Depresiune, a avertizat președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, potrivit Financial Times.

„Ne-am confruntat cu cea mai gravă pandemie din anii 1920, cu cel mai grav conflict din Europa din anii 1940 și cu cel mai grav șoc energetic din anii 1970”, a declarat Christine Lagarde vineri, adăugând că aceste perturbări combinate cu factori precum problemele lanțului de aprovizionare au schimbat permanent activitatea economică globală.

Într-un discurs susținut la FMI la Washington, la două zile după ce Rezerva Federală a redus ratele dobânzilor cu 50 de puncte de bază, împingând piețele de acțiuni din SUA la maxime record, președintele BCE a susținut că există mai multe paralele „între cei doi ani douăzeci – anii 1920 și 2020”, subliniind „regresele comerțului global” și progresele tehnologice din ambele epoci.


Pe de altă parte, în timp ce politica monetară din anii 1920 a înrăutățit situația, deoarece aderarea la standardul aur a împins economiile lider în deflație și crize bancare, „azi suntem într-o poziție mai bună pentru a aborda aceste schimbări structurale decât au fost predecesorii noștri”, a subliniat Lagarde.

Acum un secol, decizii greșite au contribuit la apariția unui ciclu de naționalism economic

În urmă cu un secol, a spus ea, bancherii centrali au învățat (din propriile greșeli) că legarea monedei de rezerva de aur și ratele de schimb fixe nu reprezintă o politică „robustă în vremuri de schimbări structurale profunde”, deoarece a împins lumea în deflație, alimentând „stagnarea economică” și contribuind la un „ciclu al naționalismului economic”.

Astăzi, instrumentele bancherilor centrali pentru menținerea stabilității prețurilor „s-au dovedit eficiente”, a spus ea. Lagarde a subliniat scăderea rapidă a inflației odată ce băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor în 2022.

Prețurile de consum au crescut în urma unei creșteri a cererii post-pandemie, a perturbărilor lanțului global de aprovizionare și a creșterilor mari ale prețurilor la energie după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.

Testul de stres extrem prin care a trecut economia


Lagarde a descris episodul drept un „test de stres extrem” pentru politica monetară. Bancherii centrali au reușit să ușureze politica monetară în ultimele luni, pe măsură ce presiunile asupra prețurilor au scăzut. Inflația anuală în zona euro a atins un vârf de 10,6% în octombrie 2022, dar a atins un minim al ultimilor trei ani de 2,2% în august.

Lagarde a spus că este „remarcabil” faptul că băncile centrale au reușit să țină sub control inflația în mai puțin de doi ani, evitând în același timp o creștere a șomajului. „Este rar să se evite o deteriorare majoră a ocupării forței de muncă atunci când băncile centrale cresc ratele ca răspuns la prețurile ridicate la energie. Dar ocuparea forței de muncă a crescut cu 2,8 milioane de oameni în zona euro de la sfârșitul anului 2022”, a spus ea.

Cu toate acestea, președintele BCE a avertizat împotriva automulțumirii, spunând că problemele, inclusiv posibilele eșecuri ale globalizării, o dezintegrare parțială a lanțurilor globale de aprovizionare, puterea de piață a giganților tehnologici precum Google și „dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale” ar putea testa bancherii centrali.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: