FMI recomandă creșterea veniturilor bugetare cu 2% din PIB și trecerea la impozitarea progresivă

Recomandările FMI se adresează în special spre întărirea poziției fiscale a României și continuarea reformelor structurale. Innstituția financiară recomandă raționalizarea TVA și unificarea impozitului pe venitul persoanelor fizice (prin eliminarea privilegiilor fiscale).

Mai apoi, după aplicarea acestor măsuri să treacă la impozitarea progresivă. FMI mai transmite că impozitul pe cifra de afaceri nu este o măsură benefică pentru economie și trebuie reconsiderat.

FMI face o scurtă analiză a rezultatelor anului 2023 și confirmă prognozele pentru 2024. Astfel, în ciuda încetinirii FMI consideră creșterea economică „robustă” pentru acest an.

„În 2023, creșterea anuală este proiectată la 2,2%, înainte de a se redresa modest la aproximativ 2,7% în 2024, deoarece consumul mai puternic — determinat de creșterea salariilor reale — și cererea externă sunt parțial contracarate de efectele consolidării fiscale necesară pentru reducerea deficitului bugetar.

Pe termen mediu, traiectoria de creștere a României este de așteptat să revină la rata potențială de creștere a PIB, de aproximativ 3,75%, pe măsură ce consumul și exporturile se redresează în continuare, iar investițiile, susținute de fondurile europene, rămân puternice.

Se preconizează că inflația (IPC) va reveni în intervalul țintă a BNR la începutul anului 2025, pe fondul creșterii economice mai slabe și al scăderii prețurilor la alimente și energie, care reprezintă aproape jumătate din coșul de consum.

FMI apreciază că pachetul de măsuri fiscale adoptat în septembrie este doar un prim pas spre consolidarea fiscală, deși deficitul pentru 2023 este proiectat să ajungă la 6% din PIB. În 2024, fără alte măsuri fiscale, deficitul este prognozat să scadă la puțin peste 5% din PIB. Pe termen mediu, datorită ajustării fiscale și — aproape de sfârșitul orizontului de proiecție — scăderii granturilor de capital din partea UE, deficitul de cont curent se preconizează că se va reduce moderat, până la aproximativ 6% din PIB.

Recomandări FMI:

FMI evidențiază riscurile pentru avansul economic în 2024 și ca să revină la potențialul de creștere pe termen mediu. Escaladarea conflictului armat din Ucraina, intrarea Europei într-o recesiune sau o încetinire globală bruscă ar putea submina creșterea și fluxurile de capital către piețele emergente. Aprecierea prelungită a salariilor în România ar putea întârzia scăderea estimată a inflației de bază. În cele din urmă, calendarul electoral ar putea face dificil de obținut consolidarea fiscală și realizarea reformele structurale în 2024.

O poziție fiscală slabă face România vulnerabilă. Capacitatea de răspuns la evoluțiile adverse este circumscrisă unui deficit bugetar structural cu mult peste nivelurile sustenabile. Abordarea acestei priorități este o prioritate cheie. Eforturile continue de îmbunătățire a eficienței cheltuielilor și colectarea impozitelor sunt necesare și binevenite, dar presiunile mari asupra cheltuielilor pentru a reduce sărăcia relativă și a crește productivitatea implică faptul că veniturile trebuie crescute.

Venituri suplimentare la buget de 2% din PIB

Pachetul fiscal adoptat recent oferă o îmbunătățire binevenită în politica fiscală și ar trebui să contribuie la reducerea oarecum a deficitului fiscal în 2024; dar va fi nevoie de mai mult. În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri, în special noile taxe pe cifra de afaceri, nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate.

Mai mult, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a aduce în plus cel puțin 2% din PIB ca venituri bugetare, dincolo de câștigurile din recentul pachet fiscal, pentru a pune deficitul fiscal pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurând în același timp că toți contribuabilii își plătesc cota echitabilă.

„Simplificarea TVA-ului și a impozitelor pe venitul personal (inclusiv eliminarea lacunelor și eliminarea privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive pe venit”, se arată în raportul FMI.

Curs de schimb mai flexibil, renunțarea la taxa pe cifra de afaceri

În continuare instituția internațională avertizează asupra pericolului relaxării precoce a politicii monetare, înainte ca inflația de bază să rămână scăzută pentru revenirea inflației generale în intervalul țintă până la ănceputul anului 2025. Sunt semnalate riscurile generate de creșterea puternică a salariilor, mai ales într-un an electoral.

De asemenea, se recomandă BNR să crească treptat flexibiliattea cursului de schimb pe termen mediu. Cu alte cuvinte să permită leului să se devalorizeze treptat față de principalele valute.

„Acest lucru ar reduce oportunitățile de destabilizare a fluxurilor de capital, ar crește eficacitatea politicii monetare și ar spori rezistența la șocurile economice. Date îmbunătățite privind așteptările inflaționiste ar sprijini calibrarea politicii monetare”, subliniază FMI

Deși vulnerabilitățile sectorului financiar sunt limitate, riscurile emergente trebuie monitorizate, mai atrage atenția Instituția internațională. Fundamentele puternice ale sectorului financiar susțin reziliența acestuia, dar creșterea recentă a împrumuturilor în valută a companiilor conmerciale impune o analiză atentă. Taxa pe cifra de afaceri a băncilor ar putea, dacă este menținută pentru o perioadă îndelungată, să slăbească rezervele financiare ale băncilor și intermedierea financiară deja scăzută, mai avertizează FMI

***