CCR consființește o poziție foarte controversată din instanțe – Statutul asistentului judecătorului

CCR a respins marți sesizarea USR și Forța Dreptei privind Legea Statutului asistenților de judecător, despre care cele două partide acuză că introduce o categorie improprie de magistrați. Legea inițiată de deputata PSD Laura Vicol este așadar constituțională, în pofida numeroaselor critici de neconstituționalitate exprimate nu doar de politicienii opoziției, ci și de organizații ale magistraților, precum Asociația Forumul Judecătorilor din România.

Impactul anual al legii este de aproape patru miliarde de lei, pentru 165 de asistenți de judecător, la salariile din 2023, conform Expunerii de motive.

Comunicatul CCR:

„În esenţă, Curtea a reţinut că rolul asistentului judecătorului este acela de a-l sprijini pe judecător în realizarea competenţelor sale şi nu de a-l înlocui  pe acesta. Astfel, indiferent de sarcinile atribuite, asistentul lucrează sub îndrumarea judecătorului, fiind supervizat de către acesta, judecătorului revenindu-i responsabilitatea deplină în luarea deciziei.

Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată respectă întru totul exigenţele constituţionale ce decurg din dispoziţiile art. 1 alin .(3)-(5), ale art.21, ale art. 124 şi art. 126 din Legea fundamentală, raportat şi la prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”, arată comunicatul de presă al CCR.

Procedură rapidă de legiferare a proiectului depus de avocata Laura Vicol, deputată PSD

Legea a fost înregistrată în luna martie și trecută prin Parlament la finalului lunii iunie, cu o rapiditate rar întâlnită în legislativul românesc.

Această poziție a fost introdusă, conform Notei de fundamentare, din „necesitatea degrevării judecătorilor de unele sarcini consumatoare de timp” şi pentru a-i ajuta pe judecători „în redactarea proiectelor unor hotărâri judecătoreşti”.

Asistenții sunt selectați din rândul licențiaților în drept, în urma unei probe scrise, a unui interviu și a unei probe practice de verificare a abilităților de operare pe calculator, în cadrul unui concurs supervizat de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Numărul asistenților de judecător va fi stabilit de curțile de apel, în funcție de volumul de muncă (dosarele) magistraților, un asistent urmând să fie, probabil, atributi pe lângă mai mulți magistrați.

Atribuțiile asistenților:

• Acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice premergătoare stabilirii primului termen de judecată
• Realizează activităţi de documentare, de verificare şi de prezentare a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a elementelor de fapt şi de drept relevante în cauză
• Redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărâri judecătoreşti sau ale altor acte procedurale
• Asistentul judecătorului îndeplineşte orice alte atribuţii de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de preşedintele instanţei sau de preşedintele de secţie.

CSM și ministrul Justiției, Alina Gorghiu, au confirmat necesitatea acestei poziții în cadrul instanțelor și apărat legea.

Salariul unui asistent de judecător este similar celui al judecătorului stagiar, care este în prezent de peste 8.000 lei, netul.

Printre numeroasele controverse provocate de această lege, se numără și cea a salarizării, despre care Asociația Forumul Judecătorilor din România preciza:

„Asistentul judecătorului nu are nici răspunderea, nici atribuţiile unui judecător stagiar, astfel încât nu există nicio raţiune ca remuneraţia să fie identică. Mai mult, a salariza asistentul judecătorului similar cu judecătorul stagiar înseamnă că legiuitorul înţelege să plaseze pe asistentul judecătorului în categoria puterii judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor constituţionale (art. 124-art. 126 din Constituţie) din interpretarea cărora rezultă că justiţia se înfăptuieşte exclusiv de judecătorii de la nivelul Înaltei Curţi, curţilor de apel, a tribunalelor şi a judecătoriilor, iar nu de alte categorii profesionale. Ca atare, salarizarea trebuie să reflecte în mod adecvat statutul şi locul fiecărei categorii profesionale în cadrul sistemului judiciar.”

Criticile aduse de USR și Forța Dreptei

• Propunerea legislativă adoptată de Parlament introduce în mecanismul de înfăptuire a justiţiei o poziţie asimilată în mod impropriu statului de magistrat, care nu este prevăzută de Constituţie, dar care are influenţă asupra hotărârilor pe care judecătorul ar urma să le adopte.
• Statutul asistentului judecătorului este unul definit în termeni vagi, ambigui şi interpretabili atât în ceea ce priveşte atribuţiile acestuia, dar şi în raport cu regimul incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.
• Este neclară limita până la care judecătorul poate delega din sarcinile sale către asistent în ceea ce priveşte redactarea proiectelor hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile în care atributul exclusiv al deciziei trebuie să aparţină judecătorului sau completului de judecată.
• „Astfel, legea criticată este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Constituţie deoarece încalcă principiul securităţii juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. De asemenea, încalcă principiul liberului acces la justiţie, principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi principiul înfăptuirii justiţiei prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, de către judecători independenţi, care se supun numai legii”.

Cauzele de neconstituționalitate indicate de Asociația Forumul Judecătorilor

• Potrivit art. 124 alin. 1 și art. 126 din Constituție, justiția se ”înfăptuiește în numele legii” de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe stabilite de lege, ea neputând fi delegată altor persoane din afara magistraturii.
• Proiectul de lege privind asistentul judecătorului stabilește prin art. 40 al. 1 lit. c că atribuție a asistentului: ,,redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărari judecătorești sau ale altor acte procedurale”. Rezumând, spre înțelegere simplă, acest asistent, fără nicio reglementare specifică, fără o legătură de orice natură cu desfășurarea procesului, redactează proiectul hotărarii judecătorești: realizează descrierea faptică, examinează toate obiecțiile, incidentele de natură juridică ridicate de părți de care nu a luat cunoștiință în mod direct. 
• Pentru orice deficiență a activității care ar fi desfășurată de asistentul judecătorului răspunde fie grefierul de ședință (întrucât acesta participă la procedura de judecată și este responsabil cu întocmirea actelor procedurale și realizarea măsurilor premergătoare ședinței) fie judecătorul (care este responsabil de decizia luată în cauză). Această totală lipsă de răspundere, corelată cu o recrutare lejeră prin concurs la nivelul Curții de Apel (iar nu examen la nivel naţional) şi cu lipsa cerințelor privind experiența profesională anterioară conduce la inexistența unei motivații pentru performanța muncii și implicit o scădere a calității actului de justiție. Lipsa preocupării pentru selectarea unor persoane competente este mai evidentă în condițiile prioritizării, ca un criteriu de departajare a candidaților cu note egale, a notei la interviu (care este eminamente subiectivă) în dauna notelor obținute la proba de verificare a cunoștințelor teoretice sau a vechimii în specialitate juridică (art. 17 din proiectul de lege).
• Pregătirea grefierilor, net superioară asistenților judecătorului. Selectarea lor inițială se face prin examen la Şcoala Naţională de Grefieri sau curți de apel (art. 30 din proiectul statutului grefierilor), cursurile de formare inițială în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri de 6 luni (art. 104 din proiectul privind statutul grefierilor), examenul de absolvire în cadrul celor recrutați prin Şcoala Naţională de Grefieri (art. 105 din proiectul de statut), minim 6 ani vechime în exercitarea funcției de grefier, promovarea concursului național de selecție a grefierilor judiciari și apoi un cursul de formare profesională de 3 luni în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri ulterior promovării examenului (art. 110 din proiectul privind statutul grefierului) și stagiul de specializare de 3 luni în cadrul instanței sau parchetului unde funcționează (art. 110 alin. 2 din proiectul privind statutul).
• Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a subliniat în paragraful 26 din Avizul nr.22 (2019) că, dacă asistenții judecătorului pregătesc proiecte complete, există riscul ca sugestiile lor să canalizeze raționamentul judecătorului (efectul de ancorare). Acest efect este, de asemenea, posibil dacă asistentul judecătorului pregătește o notă despre cum ar trebui să fie soluționată cauza. Chiar dacă proiectul de hotărâre sau nota sunt întocmite după ce un judecător și-a spus opinia preliminară, a încredința redactarea lor unui asistent poate să îl împiedice pe judecător să se familiarizeze în mod real cu cauza.
• Asistenților judecătorilor nu li se aplică prevederile din art. 64 din Codul de procedură penală și art. 41–42 din Codul de procedură civilă, cu privire la incompatibilități. Prin urmare, chiar dacă ar fi rude sau afini cu părțile din dosar sau ar avea un alt interes în soluționarea cauzei într-o anumită manieră, ei nu au obligația să încunoștințeze judecătorul despre această situație, să formuleze declarație de abținere și nici nu pot fi recuzați. În această situație este afectat dreptul fundamental al părților de soluționare a cauzei de o instanță independentă și imparțială.

Instanțele unde s-a pilotat asistentul judecătorului nu au indicat otpimizarea activității

Forumul Judecătorilor oferă și exemple privind inutilitatea acestor asistenți, pe baza analizării rezultatelor din isntanțele unde s-au intrpdus acești angajați, în cadrul proiectului-pilot.

Reamintim că asistenții judecătorului și-au desfășurat activitatea pe parcursul anilor 2021 și 2022, cu titulatura de experți juriști, prin OUG nr. 127/2022.

• Contribuția lor ar fi trebuit să fie vizibilă și să determine o îmbunătățire a indicatorilor de performanță privind durata de soluționare a cauzei și numărul de hotărâri redactate peste termen. Or, analizând rapoartele de bilanț ale instanțelor pilot astfel cum sunt disponibile pe www.portal.just.ro (o parte dintre instanțe nu au publicat rapoartele sau le-au publicat incomplete) se constată că nu există nicio îmbunătățire semnificativă care să justifice efortul bugetar și să demonstreze un aport calitativ al activității asistentului de judecător.
• La Tribunalul Ilfov, unde funcționează cel mai mare număr de asistenți raportat la schema de judecători (25%), în anul 2020 (când aceștia nu erau încadrați) 51,5% din totalul hotărârilor pronunțate au fost redactate peste termen, iar în 2021 (după ce asistenții și-au desfășurat activitatea pe parcursul unui an), această pondere s-a redus cu 0,5%, ponderea hotărârilor redactate peste termen fiind astfel de peste 50%.
• Curtea de Apel Pitești, care beneficiază de un număr de asistenți judecătorului având o pondere de 14,3% din totalul schemei, a reușit o reducere a ponderii hotărârilor redactate peste termen de numai 0,1%. În anul 2020 procentul fiind de 8%, iar în anul 2021 de 7,9%.
• În cadrul Tribunalului Mehedinți și a Tribunalului Caraș-Severin, procentele hotărârilor redactate peste termen sunt mai mari în anul 2022, când asistenții judecătorului funcționau deja de 2 ani în cadrul instanțelor, față de anul 2020 când aceștia încă nu erau încadrați.

****