România, pentru prima oară în Raportul Education al OECD: indicatorii, la jumătate din medie, la toate capitolele

În timp ce statele membre OECD au dirijat în 2020 spre Educație, în medie, 5,1% din PIB, România a alocat acestui domeniu doar 2,7%, conform Raportului Education at a Glance 2023, în care țara noastră este inclusă pentru prima data, în calitate de țară în curs de aderare.

În pofida importanței pe care o are în societatea modernă deținerea unei diplome de absolvire a liceului, măcar, procentul tinerilor români care nu au finalizat învățământul secundar superior este de 22%, comparativ cu 14%, media OECD, arată raportul.

Absolvenții de învățământ superior în interiorul persoanelor de 25 – 64 ani, la jumătate din media OECD

La nivelul OCDE, studiile terțiare sunt la fel de obișnuite ca și cele secundar superioare sau postsecundare non-terțiare în rândul persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani (40%). În România doar 20% din persoanele din această categorie de vârstă, adică jumătate din media Organizației, au ca ultimă formă de studiu absolvită învățământul superior, la mare distanță de procentul celor care au finalizat liceul sau cursuri post-secundare non-terțiare (57%), mai precizează Raportul.

De asemenea, în România se înregistrează o participare foarte redusă la învățământul preșcolar – 15% din copiii de 2 ani sunt înscriși în învățământul timpuriu, procentul cerscând la 64% la vârsta de 3 ani, 78% la vârsta de 4 ani și 85% la vârsta de 5 ani. Comparativ, mediile OECD sunt de 73% pentru copiii de 3 ani și 88% pentru cei de 4 ani.

România, cea mai mică sumă cheltuită pe elev

Cheltuielile cumulate pentru fiecare elev cu vârsta cuprinsă între 6 și 15 ani se ridică la un total mediu de aproximativ 112.000 dolari, în țările OCDE. Suma variază considerabil între țările membre și cele candidate: Austria, Danemarca, Islanda, Luxemburg și Norvegia cheltuiesc peste 150.000 dolari per elev, în timp ce totalul este sub 50.000 dolari în Columbia, România și Turcia.

(Citiți și: ”Studiu OECD: Aplicarea politicilor Fit for 55 ar scădea la jumătate creșterea gradului de ocupare a forței de muncă”)

Învățământul obligatoriu

Durata totală de instruire obligatorie pe parcursul învățământului primar și secundar inferior variază, media fiind de 7.634 ore, repartizate. În România, numărul total de ore de instruire obligatorie este ceva mai mic, de 7.602 ore.

În medie, în țările OCDE, 25% din timpul de instruire obligatorie în învățământul primar este dedicat citirii, scrisului și literaturii, iar 16% matematicii. În România este dedicate mai mult timp dedicat fiecăreia dintre aceste două domenii în ciclul primar: 28% din timp este dedicat citirii, scrisului și literaturii și 18%, matematicii.  În învățământul secundar inferior, în medie la nivelul OCDE, 15% din timpul de instruire obligatoriu este dedicat citirii, scrisului și literaturii și 13%, matematicii.  În România, cifrele sunt similare: 14% din timp pentru citire, literature și 14% din timp este alocat orelor de matematică.

Învățământul vocațional – mai atractiv, dar mai slab răsplătit

• România are un procent superior mediei OECD la indicatorul elevilor de 15 – 19 ani înscriși în programe de educație vocațională – 32% în România, comparativ cu 24%, media OCDE.
• Popularitatea programelor vocaționale rezultă într-o finanțare mai ridicată: 14% din totalul finanțării alocate instituțiilor de învățământ vizează învățământul liceal de tip vocațional, comparativ cu 12% pentru învățământul liceal generalist.
• În România, aproape jumătate (47%) dintre tinerii de 25-34 de ani au obținut o calificare în învățământul vocațional ca cel mai înalt nivel de calificare a lor (44% la nivel liceal, 3% la nivel postliceal), media la nivel OCDE fiind mult mai mică – 26% (20% la nivel liceal, 6% la nivel postliceal).
• În România, programele profesionale oferă șanse mai ridicate pe piața muncii – 4,9% dintre persoanele de 25-34 de ani cu studii profesionale  post-secundare non-terțiare sunt șomeri, comparative cu rata de 6,2% șomaj înregistrată în rândul tinerilor care au absolvit liceul.
• Persoanele de 25-34 de ani care au studii profesionale corepsunzătoare ciclului secundar superior sau post-secundar non-terțiar și care lucrează cu normă întreagă, câștigă totuți cu numai 7% mai mult decât tinerii fără o astfel de calificare, un procent mult inferior celui care reprezintă media OECD – 22%.

****

(Citiți și: ”Studiu OECD: Aplicarea politicilor Fit for 55 ar scădea la jumătate creșterea gradului de ocupare a forței de muncă”)

***