Problema școlii / Raportul de Literaţie: Doar 11% din elevii de 6 -14 ani se încadrează în zona „funcţional”

Gradul de alfabetizare pentru elevii români cu vârste între 6 și14 ani rămâne la același nivel îngrijorător ca și anul trecut: 42% dintre elevi se află în zona nefuncţional, 47% în categoria minim funcţional şi doar 11% în zona funcţional, arată Raportul Naţional de Literaţie, ediţia 2023.

Evoluția pe parcursul a două cicluri, minoră

Conform raportului, după finalizarea a două cicluri şcolare, elevii nu fac mari progrese în ceea ce priveşte nivelul de alfabetizare: raportul surprinde o scădere a nivelului de nefuncţionalitate cu doar 4% şi o creştere a nivelului de funcţionalitate înaltă cu doar 1,5%.

Fetele înregistrează performanţe mai bune decât băieţii, gradul de nefuncţionalitate în rândul acestora fiind de 39,98%, în timp ce băieţii înregistrează un procent uşor mai mare, de 43,65%.

Băieţii înregistrează un procent mai mic şi atunci când vorbim despre gradul de funcţionalitate înaltă
– 9,27% – comparativ cu fetele, care obţin un scor de 13, 25%.

Raportul, prezentat vineri, la Sala Symposium a Bibliotecii Naţionale a României, de către Gabi Bartic, CEO Brio, a fost realizat de platforma Brio de teste standardizate pentru elevi, alături de alte şapte organizaţii non-profit specializate în domeniul educaţiei.

Raportul este elaborat începând de anul trecut (cu date din 2021), pentru evaluarea nivelului pe care copiii din România îl au în ceea ce priveşte abilităţile de literaţie funcţională (scris, citit, înţelegerea textului).

42% din elevi nu înțeleg ceea ce citesc decât dacă au de-a face cu propoziții simple, fără negații sau contradicții

„Competenţele de literaţie au un rol crucial în viaţa unei persoane, ajutând la dezvoltarea capacităţilor de reflecţie şi exprimare, de gândire critică şi empatie, asigurând integrarea şi participarea în societate la componentele vieţii”, precizează raportul.

În 2022, Raportul Naţional de Literaţie a arătat că 42% dintre elevii de clasele I – VIII nu înţeleg ceea ce citesc, nu pot argumenta ipoteze şi concluzii, nu pot stabili asemănări şi diferenţe între personaje, fapte sau concepte şi nu pot plasa realitatea într-un context general.

Competențele de literație reflectă capacitatea unei persoane de a relaționa cu un text și de a-l înțelege pe deplin. Rezultatele testelor arată că elevii din România se limitează la identificarea personajelor și a elementelor unui context, localizarea informației, la recunoașterea și înțelegerea modului de organizare a informației. Le este aproape imposibil să lucreze cu informația dată și să prelucreze detaliile accesate.

Problemele elevilor care se înscriu la nivelul nefucțional, cu scoruri cuprinse între 0 și 20:

• localizează informație enunțată explicit îdoar ntr-o propoziție simplă sau în propoziții alăturate;
• de asemenea, localizează informația doar atunci când propozițiile sunt evidențiate în text și nu există contradicții sau negații duble în conținutul acestora;
• identifică personajele, locul sau timpul evenimentelor din text doar atunci când ele sunt explicit enunțate.

Colectarea datelor pentru raport s-a realizat pe o perioadă de 15 luni, în intervalul ianuarie 2021 – aprilie 2022 şi a fost posibilă prin accesarea gratuită a testului de literaţie, pe o bază de date totală compusă din 14.796 aplicări valide ale testului de către elevii claselor I-VIII.

Ministrul Ligia Deca: Este nevoie de o ”intervenţie sistemică” 

„Acesta al doilea raport privind literaţia face o constatare, aşa cum au făcut şi testele PISA, aşa cum avem o serie de alte dovezi care ne demonstrează nevoia unei intervenţii sistemice vizavi de creşterea nivelului de literaţie. De aceea, în pachetul legislativ (Legile educaţiei n.r.) avem introdus Programul Naţional pentru creşterea alfabetizării funcţionale care include o serie de măsuri finanţate (…) şi care presupune inclusiv testarea anuală a nivelului de literaţie şi intervenţii, astfel încât să nu ajungem la finalul ciclului gimnazial să avem rezultatele pe care le-am audiat împreună azi”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca, la prezentarea raportului, citată de Agerpres.

Măsurile prin care Ministerul Educației țintește creșterea gradului de literație

• „Încercăm să intervenim sistemic, la şcoală, în aşa fel încât să compensăm acolo unde copiii, nu din vina lor, nu au o serie de stimulente pentru a performa înainte ca ei să parcurgă sistemul şcolar. Mai pe şleau spus, şcoala are rol de mobilitate socială”.
• Şcoala trebuie să poată compensa – prin măsurile pe care le generăm la nivel naţional, prin măsurile pe care şcolile le implementează în comunităţi – factorii defavorizanţi, care nu ţin de potenţialul sau de şansele copilului.
• Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, „care se traduc în discuţii cu profesorii şi cu părinţii”, astfel încât cadrele didactice şi familia să recunoască „golurile în literaţie şi să intervină înainte să se termine un ciclu”, ca şi programele care susţin echitatea, precum măsurile de sprijin gen masă sănătoasă, asigurarea navetei pentru accesul la şcoală, burse, programe pentru achiziţia de rechizite şcolare sau de cărţi.
• }n 1.400 de şcoli se desfăşoară Programul Naţional pentru reducerea abandonului şcolar, care cuprinde inclusiv programe remediale pentru copiii care au goluri în învăţare cauzate de pandemie, dublate de programe sociale.
• „De asemenea, ceea ce se poate face cu uşurinţă, şi asta este o intervenţie care nu costă, este ca la toate disciplinele să existe porţiuni în oră în care se citesc enunţurile cu voce tare şi se explicitează, se discută cu elevii. Pentru că aşa cum am văzut, lectura dublată de activităţi de fixare şi de sinteză a ceea ce s-a citit, practic, ne ajută să depăşim aceste carenţe în ceea ce priveşte literaţia”, a mai spus ministrul Educaţiei.

****