LIVE: Conferința CDG ”Banii României producătoare – finanțarea economiei private”

Banii ieftini sunt de domeniul trecutului, însă mijloacele de finanțare sustenabilă pentru companii sunt încă speranța dezvoltării. Tocmai pentru că economia privată românească se află între două provocări: 

(1) prima provocare constă în oportunitatea uriașă oferită de resetarea economiei mondiale și de noile căi deschise de accesul la tehnologie și noile trenduri în privința modelului economic: companiile au un front de lucru practic nelimitat; 

(2) a doua provocare o constituie finanțarea dezvoltării business-urilor, în condițiile în care lupta globală cu inflația scumpește banii. 

Dar căi de a profita de conjunctură există. Oficiali decidenți, experți, finanțatori și jucători în economia reală pun pe masă soluții de finanțare a dezvoltării business-urilor, într-un moment în care lupta cu crizele nu trebuie să oprească avansul economiilor. Te invităm să participi gratuit online la:

CONFERINȚA LIVE ONLINE

 Banii României producătoare – finanțarea economiei private

Marți, 7 februarie 2023,  orele 09:00 – 12:00

 live pe canalele online CursDeGuvernare.ro

Înregistrează-te gratuit aici

Cele mai importante declarații

Florian NEAGU, Director Adjunct Direcția de Stabilitate Financiara BNR 

• Modul de finanțare al economiei autohtone se caracterizează prin niște comportamente la prima vedere paradoxale. Pe de o parte avem cel mai scăzut grad de intermediere financiară din UE, respectiv ponderea creditului bancar în Produsul Intern Brut (PIB) este de departe la cel mai redus nivel și așa este în ultimele două decenii, nu este ceva care a apărut în ultima perioadă. A doua evoluție este că atunci când ne uităm pe dinamica finanțării acordate firmelor în ultimii doi-trei ani, în comparații europene, avem de departe cel mai înalt ritm de creștere al creditului dat firmelor. Aceste diferențe importante între stoc și flux în ceea ce privește finanțarea economiei private, la fel și calitatea finanțării, în ce direcție s-au dus aceste creditări, cred că merită investigate.
• Doresc să acopăr trei puncte. Primul punct: care sunt principalele elemente legate de finanțarea firmelor din România. Al doilea: rolul sectorului bancar în asigurarea accesului la finanțare pentru firme și în ultimul rând, având în vedere rolul tot mai important al programelor guvernamentale care facilitează accesul la finanțare, cum au evoluat aceste programe ca volum și ce lecții am putea învăța din ultimii doi-trei ani.
• Capitalurile proprii reprezintă principalul element al pasivului firmelor din România și este un elemente esențial atunci când judeci gradul de bancarizare, capacitatea de a accesa un credit de la bănci sau de la IFN-uri. Partea pozitivă din ultimii cinci ani este majorarea capitalizării economiei. Ponderea capitalurilor proprii în total pasiv a crescut de la 30% în 2016 la 37% în 2021. În ciuda acestei îmbunătățiri semnificative, deficitul de capitalizare în economia României rămâne la un nivel cronic. Avem sute de mii de firme în economia românească, peste 200 de mii care nu reușesc să îndeplinească condițiile minime de capitalizare prevăzute de lege, lege neschimbată de ’91, care spune că trebuie să ai un prag de 200 de lei capitaluri pentru a funcționa. În cazul României peste 200 de mii de firme nu reușesc să îndeplinească această cerință minimă legală, prin urmare și accesul lor la finanțarea bancară sau a IFN-urilor este afectată. Nu poți finanța o firmă care are capitaluri negative. Suma pe care antreprenorii ar trebui să o aducă pentru a-și capitaliza propriile companii este semnificativă. Vorbim de aproape 136 de miliarde de lei, sumă echivalentă fondurilor pe care le-am putea atrage pe canalul PNRR-ului. Prin urmare, dacă firmele ar îndeplini această obligație legală de a avea minim 200 de lei capitaluri proprii am constata un aflux important în economia românească.
• Pe locul doi în modul cum se finanțează companiile sunt datoriile comerciale. La prima vedere ar putea părea că este o sursă gratis de a te finanța. Cu toate acestea sunt multe nuanțe. Rata restanțelor la aceste datorii comerciale este aproape triplă comparativ cu rata creditelor neperformante. Prin urmare nu e chiar atât de ieftin de a te finanța prin această soluție. Având în vedere numărul mare de firme cu capitaluri negative, acestea generează și indisciplină la plată în economie. De aceea o bună parte din creanțele comerciale și în contra-parte datoriile comerciale din economie vin fie cu întârzieri foarte mari la plată sau nu le mai recuperezi deloc, ceea ce pune presiune pe lichiditatea firmelor. Pe lângă partea de solvabilitate apare în economia românească și partea de lichiditate mai pregnantă la nivelul microîntreprinderilor.
• Apelul la finanțarea băncilor și IFN-urilor e de 8%, nici măcar nu este în top trei. Ponderea este neschimbată pe un orizont de cinci ani.
• Ultimul mesaj pe care îl am este de a ne uita în structura tipologiei firmelor din economie. Vedem că firmele cu capital majoritar autohton au o situație financiară mai puțin solidă decât firmele cu capital străin, iar pentru o evoluție sustenabilă a economiei și a finanțării este necesar ca cele două formă de capitaluri să meargă sincron, capitalurile autohtone să se consolideze.
• Ne dorim ca finanțarea să genereze o economie cât mai inovativă, cu valoare adăugată cât mai mare. Când ne uităm pe un orizont de zece ani vedem că în structura valorii adăugate firmele din sectoarele less knowledge intensive services, firme care prestează servicii care nu presupun un nivel de cunoaștere foarte ridicat, acestea își cresc ponderea în totalul VAB din economie. Firmele din sectoarele high-tech sau medium-tech rămân cu o pondere relativ neschimbată pe un orizont de 10, 20 de ani. Partea bună este că firmele din sectoarele care produc servicii cu o valoarea adăugată mai mare, knowledge intensive services, capătă și ele importanță.
• Când ne uităm în bilanțurile bancare să vedem ce se finanțează, povestea este asemănătoare. Băncile din România finanțează în special firmele din sectoarele care produc valoare adăugată mai scăzută și cu putere inovativă mai redusă. Cauzele pot fi multiple. Atât din perspectiva companiilor, și nu mă refer doar la structura bilanțieră și a sănătății financiare, dar și la gradul de educație financiară al antreprenorului, dar și în sectorul bancar, gradul de pregătire profesională a salariaților din bănci implicați în activitatea de creditare – vedem spațiu de îmbunătățire.
• De departe, peste 70% din portofoliul de credite date firmelor, de departe finanțarea se duce către companiile cu capital autohton. Prin urmare, dacă capitalul autohton își va consolida sănătatea financiară și sectorul bancar va avea o calitate a portofoliului îmbunătățită și prin urmare va putea să își extindă activitatea de creditare. Firmele cu capital străin se finanțează preponderent din exterior. Nu tot timpul mai ieftin decât ar putea-o face din țară.
• În ceea ce privește capacitatea firmelor de a-și rambursa creditele, vedem aceeași narațiune. Firmele cu capital autohton au reușit să își îmbunătățească semnificativ această capacitate, dar comparativ cu celelalte forme, respectiv capital străin, mai este spațiu de îmbunătățire. La fel și când comparăm IMM-urile cu corporațiile.
• Rolul programelor guvernamentale implementate până în prezent pentru a stimula finanțarea firmelor. Aceste programe au sprijinit considerabil accesul la finanțare al companiilor. Stocul de asemenea credite care au în spate garanții sau programe guvernamentale este semnificativ, a ajuns la aproape 30 de miliarde de lei, iar ca flux, aproape jumătate din creditele date în ultimul an de exemplu reprezintă credite acordate prin asemenea programe. Dacă din perspectiva volumului de finanțare, rezultatele sunt cele pe care le-am prezentat, pasul următor este să întrebăm dacă din perspectiva calității programele și-au atins scopul. Vedem că din mai multe puncte de vedere există spațiu amplu de îmbunătățire.
• Ce tipuri de firme apelează la astfel de programe. De departe, sunt firmele care prestează servicii cu un grad de cunoaștere mai slab sau firme care generează valoare adăugată mai scăzută, cele din low-tech și medium-low-tech. Considerăm că programele guvernamentale care sprijină finanțarea companiilor sunt bune, dar ar fi bine să fie mai bine croite, în funcție de ce îți propui să dezvolți. Ar fi fost la fel de bine dacă ar fi existat o politică industrială care să orienteze perspectiva autorităților și să orienteze o viziune de dezvoltare a țării. De asemenea, având în vedere vulnerabilitățile macroeconomice și mă refer la deficitele gemene (deficitul fiscal și de cont curent), ar fi ideal ca o mai mare parte din finanțare să se ducă către firmele așa-numite tradables, care pot echilibra într-o oarecare măsură deficitul de cont curent. În timp ce cifrele ne arată că în majoritate covârșitoare creditul merge către firme neimplicate în comerțul exterior.
• Ultimul mesaj, ponderea semnificativă a finanțărilor prin garanții guvernamentale s-a dus către credite de trezorerie. Rolul finanțării pentru investiții, pentru dezvoltare este mai mult decât modest.
• Vedem o îmbunătățire a accesului la finanțare a firmelor, dar gradul de capitalizare, deficitul de capitalizare rămâne cronic și prin urmare și gradul de bancarizare al firmelor din România rămâne mai modest, iar calitatea finanțării, atât prin programe guvernamentale cât și oferită de bănci, vedem spațiu semnificativ de îmbunătățire.
• Ca imagine de ansamblu, lichiditatea s-a îmbunătățit în ultimii ani. Cu toate acestea, rămân câteva vulnerabilități. Prima pe care aș semnala-o legată de disciplina la plată în economie provine pe filiera acestor firme cu capitaluri negative. Deși ca pondere sunt până în 30%, generează 65-70% din arieratele din economie. Când ne uităm în structura pe formă de proprietate, vedem o îmbunătățire la disciplina la plată a firmelor de stat și a firmelor cu capitaluri străine, în timp ce firmele cu capitaluri autohtone cunosc o deteriorare. Deși în ultimii cinci ani profitabilitatea la nivel agregat a fost semnificativă. De aceea spuneam că pentru o dezvoltare sustenabilă de-a lungul unui ciclu economic și de asemenea pentru o evoluție corespunzătoare de-a lungul unui ciclu financiar, rolul firmelor cu capital autohton este important și prin urmare ar trebui sprijinite pentru ca evoluția să fie sincronă.
• Un element cheie pentru stimularea finanțării high-tech este existența politicilor industriale. S-ar putea să greșesc, dar cred că nu sunt multe țări în UE care să nu aibă politici industriale. În momentul în care viziunea Comisiei Europene, pentru care este dispusă să pună fonduri semnificative, merge pe agenda schimbărilor climatice și digitalizare, în momentul în care lecțiile războiului și ale pandemiei ne arată că maniera de gândire a lanțurilor de producție trebuie revizuită și prin urmare apar oportunități de a reloca la nivel național lanțuri de producție care acum sunt foarte departe, în Asia sau în alte parte, existența unei politici industriale este cheie pentru că ar da o viziune, un fir roșu, atât pentru decidenți cât și pentru sectorul privat în ce direcție își propune statul să își îndrepte resursele.
• Când am făcut o analiză comparativă România versus Polonia, Cehia, Ungaria, care ar fi motivele pentru care nivelul de creditare a firmelor este semnificativ mai mare decât în România, acest element de existență a unei politici industriale a apărut pregnant, pentru că odată ce tu ca stat îți anunți obiectivele, care sunt domeniile în care consideri că ești competitiv și îți propui să le finanțezi prioritar, atunci și sectorul privat creează efecte de sinergie. La noi, tot acest sprijin semnificativ în mare a fost după principiul primul venit, primul servit, niciun alt criteriu de performanță.

Csilla Hegedüs, secretar de stat, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

• Începând cu anul trecut, până în 2027- și dacă mai funcționează n+2, atunci până în 2029, sunt la dispoziție în jur de 6 mld euro pentru IMM, din care 1,8 mld euro sunt deja fie contractați, fie pe cale de contractare.
• Această infuzie de capital pe care guvernul a decis să o acorde IMM se datorează în primul rând efectelor pandemiei în economie, războiului din Ucraina și creșterii prețurilor la energie care, din punctul nostru de vedere, a destabilizat foarte clar economia noastră.
• Clasicele 4.1.1, 4.1.2, 4.1.bis și eficiența energetică sunt cele 4 linii de finanțare în care am finanțat companii care fie au avut pierdere în pandemie, dar și pe cei care s-au descurcat bine. Și nu am folosit principiul ”primul venit, primul servit” pentru că acest criteriu distorsionează foarte mult finanțările. Dacă cineva face un roboțel care îmi trimite în prima secundă 20.000 de proiecte toată finanțarea s-a terminat și nu dăm șansa și celorlalți.
• Am stabilit criterii economice pentru că premierul a spus: ”Nu sunt de acord să finanțăm găurile negre”. Din acest motiv am finanțat firme care totuși s-au descurcat bine în această perioadă. Tendință pe care o continuăm și acum.
• În 15 februarie lansăm programul de digitalizare al IMM cu o sumă de 350 mil euro, unde finanțăm – iată o mini-strategie – producția, construcțiile, industria alimentară, turismul și comerțul.
• Aici noi ne dorim ca aceste firme să nu își cumpere 2 laptopuri și 3 imprimante, ci să discute cu o firmă de IT care să vadă unde sunt provocările companiilor care vor să depună proiecte, după care să depună un proiect serios de digitalizare. Se depune la noi și la sfârșit, fără prea multe hârtii, sperăm, pentru că ne dorim foarte mult simplificare- asta este un alt proiect pe care lucrăm – se va face un audit al respectivei firme. Noi dorim ca aceste firme pe care le finanțăm să ajungă la gradul 6 DESI. Nu avem alte criterii.
• În premieră, vă spun despre cealaltă latură a acestui program de digitalizare finanțat din fonduri europene, din PNRR: 150 milioane euro din care vom finanța colaborarea și crearea de produse între un IMM și o firmă de IT. Estre vora de crearea de sotware al întregului lanț de producție, deci vom finanța firme de producție. Ne dorim aici ca cheltuielile, în majoritate, să nu meargă doar la software, hardware și, eventual o mică automatizare, ci să putem finanța întreg lanțul de producție.
• Ca și sume, la digitalizarea IMM care se va lansa în 15 februarie, finanțăm întreprinderi micro, mici și mijlocii, cu sume între 20.000 și 100.000 euro, iar la digitalizarea ”mare”- cum îi spunem noi – microîntreprinderile vor putea beneficia de 500.000 euro, întreprinderile mici de 1,5 milioane euro, iar întreprinderile medii de 3 milioane euro, niște sume destul de mari.
• Asta este acum pe masa noastră, firmele pot depune proiecte, iar targhetul nostru este să sprijinim în digitalizare 6.000 de IMM.
• După care vin programele 2021-2027 unde din fonduri UE vom finanța 3 mari categorii, conform direcției în care merge Comisia Europeană: digitalizare, eficiență energetică și cercetare-dezvoltare-inovare. Avem un program separat, Tranziție Justă, care este legat de cele 6 județe unde avem industrie bazată pe cărbune, energofagă și vom stimula și start-up-urile și cerarea de locuri de muncă.
• Din punctul meu de vedere, un proiect de digitalizare, unul de eficiență energetică, ajută firma să devină mai competitivă , dar noi trebuie să ne gândim cum să ajutăm IMM să încerce să se aventureze și în zona de cercetare-dezvoltare-inovare.
• De cele mai multe ori, când un IMM aude de asta spune: ”Nu, eu mă ocup de comerț, de producție, nu-i de mine”. I se pare că e prea mult. Or noi vom încerca să ne gândim la parteneriate între Universități, institute de cercetare și IMM-uri ca să nu fie cercetare de dragul cercetării, care e foarte importantă, dar ideal ar fi să lansăm în producție produse. Aici eu văd o posibilitate extraordinară în dezvoltarea IMM.
• Mai avem și instrumente financiare pe care le-am avut și în perioada anterioară. Încercăm să ajutăm IMM cu credite avantajoase – avem asta și în PNRR și în viitoarele programe operaționale.

Întrebări:

Cum va influența viitoarea Ordonanță de simplificare a procedurilor finanțarea companiilor private?

OUG prin care dorim să simplificăm implementarea fondurilor UE în România va face valuri. Am citit că lumea spune că reglementăm prea mult… Din punctul meu de vedere, dacă un proces devine o rutină, atunci lucrurile sunt mult mai simple, mai ușor de înțeles. Cred ca va ajuta foarte mult, atât IMM, cât și instituțiile care depun proiecte

MIPE poate seta un trend astfel încât finanțările să meargă preponderent către sectoarele cu valoare adăugată mare?

Asta este una dintre problemele noastre, firmele are produc valoare adăugată mare… Studiem ce fac vecinii în domeniu și observăm că ei încearcă să finanțeze în primul rând firmele din țara lor. Aici am avea nevoie și de ajutorul BNR, pentru că noi am vrea să sprijinim și întreprinderi care nu sunt bancabile în momentul de față pentru că nu au indicatorii economici cei mai buni. Ori, dacă noi putem investi în industria prelucrătoare a oțelului, de exemplu, cred că am face investiții în România extraordinar de importante pe termen lung.

Fondurile din PNRR care au doar componentă de creditare pot fi accesate și de mediul privat?

Avem un portofoliu de credite care pot fi acordate IMM prin intermediul instituțiilor bancare- se garantează, să zicem 70-80%, creditul de către statul român prin PNRR. Da, suntem în stadiul în care schema de ajutor de stat este în curs de aprobare.

Firmele nebancabile- fondurile europene pot susține companii fără rate a profiturilor?

Am avut în perioada anterioară , am putut să sprijinim firme care au fost neprofitabile în perioada pandemie. Dar acum, una dintre condițiile esențiale este ca o companie să fe profitabilă.

Camelia TAINĂ, director general al Direcției Generale Antreprenoriat și Programe de Finanțare în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului

• În ultimii doi ani, în perioada 2020-2022, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, beneficiar la rândul său al unor proiecte din fonduri europene, a distribuit către mediul de afaceri 60 de mii de contracte de finanțare, însemnând măsuri de sprijin, măsuri de capital de lucru, sume forfetare care au reprezentat o infuzie în mediul de afaceri de peste șase miliarde de lei. Măsurile de sprijin din perioada pandemică distribuite atât către industria prelucrătoare cât și către IMM-uri din sfera serviciilor și comerțului, dar și o mare parte din fonduri s-a îndreptat către industria HoReCa.
• Am început în forță anul prin contractarea unui număr de o mie de societăți beneficiare ale programului Femeia Antreprenor lansat anul trecut într-o nouă formă, granturi de 200.000 de lei pentru doamnele care dețineau preponderent companii cu o vechime mai mare de trei ani, program care se desfășoară pe grilă de punctaj, nu primul venit, primul servit, grilă de punctaj care a pus accentul pe educația antreprenorială, pe investiții în digitalizare și investiții verzi.
• Suntem în plină procedură de evaluare și contractare pentru programul vedetă al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, programul Start-Up Nation, binecunoscut acum în România. Încă sunt foarte mulți tineri care se îndreaptă către acest program, care găsesc o șansă de a se lansa în afaceri. Am avut un interes vădit și în anul ce a trecut pentru program, am avut peste 15.319 aplicanți pentru cel din doi piloni. Noutatea programului în anul ce a trecut a fost că am avut un pilon dedicat românilor care doresc să se întoarcă din Diasporă și să înființeze o societatea pe teritoriul României.
• Până în luna iunie a acestui an avem două programe complementare destinate societăților cu experiență, cu vechime de trei ani, programe pentru care interogăm puțin datele financiare pe istoric, ne adresăm societăților care au profit, au cifră de afaceri, au doi-trei salariați și care își doresc să își retehnologizeze companiile. Ne adresăm în programul de microindustrializare industriei prelucrătoare, iar pe programul de comerț și servicii celor care activează în aceste domenii. O noutate pentru grila de programe a Ministerului Antreprenoriatului și Turismului o reprezintă programul de accelerare a dezvoltării sectorului productiv, este finanțare elvețiano-română, bugetul pentru acest program este de 55 de milioane de franci elvețieni, din care 39 de milioane componenta susținută de Guvernul elvețian. Aici avem un instrument financiar. 40% din planul de afaceri va fi susținut de grant, 60% vor fi credite cu dobândă subvenționată, susținută de program.
• De asemenea, tot în a doua jumătate a anului ne dorim finanțarea societăților de startup care la momentul acesta există în cadrul centrelor și incubatoarelor care sunt autorizate de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Ne dorim ca aceste incubatoare să întrunească condițiile de autorizare.
• Anul trecut am avut o primă ediție a târgului pentru IMM-uri. Ne dorim ca anul acesta să fie o ediție mult mai bine pregătită și cu un număr mai mare de beneficiari.
• Mă îndoiesc că anul acesta vom putea lansa o nouă ediție a programului Start-Up Nation, cel mai probabil în anul ce urmează. Este un program inclus în programul de guvernare, dar întrucât timpul a fost foarte limitat anul trecut, contractarea pentru ediția din 2022 are loc în acest an.
• În momentul de față nu avem în pregătire niciun program de finanțare destinat întreprinderilor mari. În schimb, în perioada pandemică au fost eligibili pe oricare din programele de susținere și pe măsurile de sprijin, Măsura 2, Măsura HoReCa, întreprinderi mari din sfera industriei prelucrătoare, serviciilor au beneficiat de aceste fonduri.

Dumitru NANCU, Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)  

• Începând cu anul 2020 Fondul Național de Garantare a fost, practic, principalul sprijin pentru creditarea economiei reale. Din anul 2002, de când a fost înființat Fondul ,și până acum au fost acordate un număr de 461817 garanții, din care o pătrime din 2020 până în prezent.
• Ca valoare am tins 163 miliarde lei garantați, din care aproape 45% a fost în perioada 2020-2022. În 3 ani am acordat garanții cât în 20 de ani de activitate. Ca magnitudine a activității noastre este clar că Fondul a devenit în această perioadă, spun eu, de triplă criză, principalul finanțator al IMM.
• Noi am realizat cel mai mare parteneriat privat. Vorbim despre parteneriat între instituțiile financiar bancare și mediul privat. Dau ca exemplu impactul fiscal al IMM Invest pe 2020: 26.000 IMM care au accesat programul. Băncile, avem convenții de garantare cu tot sistemul financiar bancar, este vorba de 23 de instituții care au creditat IMM cu 15 miliarde. Fondul Național de Garantare a garantat cu 11 miliarde, iar în 2021 am făcut impactul fiscal: cele 26.000 de IMM au întors la bugetul de stat prin TVA, impozite, taxe, suma de 11,9 miliarde lei. Am avut un impact fiscal de 1 la 22. Înseamnă un efect de multiplicare în economie.
• Am vrut să vedem și care au fost plățile: anul acesta avem deja a venit aprobarea Comisiei Europene pentru aprobarea programului IMM Invest + pănă la 31 decembrie 2025. Am plecat de la 1 din 7 IMM care erau bancabile în 2020 și am închis în 2022 cu 1 din 2. Adică, din 2 IMM una a obținut finanțare.
• Probleme sunt la acele IMM cu capitaluri proprii negative. Fondul Național de Garantare, cu toate că decizia CE nu prevede ca să nu fie finanțate, noi, în normele de prudențialitate menținem această categorie de neeligibilitate.
• Am nișat programul IMM Invest, a apărut IMM Prod, am încercat să microindustrializăm economia pentru că am văzut că sunt probleme și avem cea mai mică rată a dobânzii. Dacă pe celelalte programe mergem cu 2 + ROBOR, aici, în programul IMM Prod, cei care vor să facă reconversie, să treacă de la comerț la producție, dobânda este 0,75 p.p. + ROBOR. Cel mai mare avantaj este că un an, atât pentru capital de lucru cât și pentru investiții, dobânda este suportată de statul român printr-o schemă de ajutor de stat.
• De la începutul programului IMM Invest Romania avem acordate 57.730 de credite, valoare finanțării făcute de 21 de instituții financiare bancare este de 41 miliarde lei, valoarea garanției acordate de Fond este de 33 miliarde lei, iar efortul statului român – ajutorul de stat care a constat în dobânzi pe o perioadă de 12 luni, comisioane de garantare și de risc – a fost de 1,4 miliarde lei.
• În acest moment, credite neperformante sunt 155 plăți efectuate în valoare de 47 milioane, un procent subunitar, plătit din acel comision de risc. Un alt efect: rata anuală de creștere a creditării către companiile mici, IMM, România a fost pe primul loc în 2022 cu 25,5%.
• Asta a fost diferența dintre criza din 2008 și criza actuală – practic, statul a creat acest mecanism de finanțare continuă al IMM. În 2008, practic a fost întreruptă finanțarea către mediul privat, iar acum s-a asigurat continuitate. În 2020, când economia mondială a fost practic închisă 4 luni, prin acest program au fost asigurate dările către bugetul de stat, am avut salarii către mediul de afaceri prin capital de lucru… Practic, 85% din creditele acordate în 2020 până în prezent au fost credite pentru capital de lucru, adică pentru finanțarea activității curente a IMM.
• În ceea privește IMM Invest +, noi sperăm ca pe 15 februarie să avem toate convențile semnate cu instituțiile financiar bancare, ordinul este pe circuit de avizare, practic sperăm să îl publicăm mâine în Monitorul Oficial. Este singurul program pentru care, începând din 1 iunie 2020, platforma este deschisă, se pot înscrie IMM. Nu este pe criteriul primul venit, primul servit, este un program digitalizat 90%.
• Este pentru prima dată când deschidem programul la începutul anului, când Comisia ne-a acordat o prelungire de 1 an, față de celălalt cadru când prelungirea se făcea din 6 în 6 luni.
• În ceea ce privește celelalte programe, avem parteneriat cu Ministerul Antreprenoriatului pe programele pe care le vor derula. Avem și programul nostru, Optim se numește, acordăm o garanție de maxim 400.000 lei pentru un credit de 500.00 fără garanții din partea întreprinzătorului. Este un progarm care funcționează din 2020, complementar, mai ales pentru start-up-uri, firme mici.
• Mai avem garanții în administrare de la Ministerul Agriculturii, avem programul ”De 3 ori subvenția” și mai acordăm garanții pentru avansurile primite de UAT-uri în cadrul programelor gestionate de AFIR.
• Anul acesta și ultimele 3 luni din IMM Invest am obținut din partea Comisiei Europene și un program pentru UAT-uri – ”Garant Construct”, care s-a împărțit în doi piloni. Pentru IMM se finanțază investiții de capital de lucru pe o perioadă de 3 ani, maxim 5 milioane lei. Garanția statului este de 90%, anii trecuți era 80%. Iar pentru capital de investiții, un credit pe 6 ani de 10 milioane lei, din care garanția statului este de 90%, iar perioada în care se acordă subvenția pentru dobândă este de 12 luni.
• Am intrat pe nișa pentru UAT pentru că și aici au fost probleme cu investițiile care erau derulate fie din fonduri europene, fie din fonduri naționale și anul acesta UAT pot accesa acest program pentru cofinanțarea sau continuarea de proiecte începute.
• Ce ne propunem: Fondul a intrat în anul 2021 într-o evaluare a Comisiei Europene pentru că încercăm să întrâm în cel mai mare program de investiții al UE- InvestEU. Vom fi prima din România- deja raportul KPMG România și Luxemburg a fost trimis la Comisia Europeană, suntem acum în proces de clarificări. Sperăm ca până la sfârșitul acestui trimestru să semnăm acordul de parteneriat cu CE pentru garanții acordate direct de Comisie. Este un program generos unde vom introduce 4 produse noi- e vorba de garanția protofoliu – pentru agricultură, pentru start-up-uri, pentru producție și pentru digitalizare.
• Avem o relație foarte strânsă cu MIPE. Suntem în discuții pentru programul pentru întreprinderi sociale, unde sunt 90 milioane de lei. Aici suntem într-un stadiu avansat, facem studiul ex-ante, sperăm să semnăm acordul de colaborare până la sfârșitul primului semestru. Suntem în discuții și pe POCIDIF, alte instrumente financiare pe care dorim să le implementăm prin Fond.
• Anul trecut, Fondul Național de Garantare și-a mărit rețeaua teritorială, am înființat sucursale acolo unde există ADR-uri.

Întrebări:

Nu există riscul ca mediul de afaceri să ajungă supraîndatorat?

Nu, creditul se acordă în funcție de situația financiaă și de gradul de îndatorare. Primul pas este aprobarea creditului de la instituția financiar bancară. Nu poate exista supraîndatorare pentru că o firmă nu primește aprobare dacă are probleme.

Tudor MIHĂILESCU, COO eMAG, fost CFO eMAG

• Au fost trei linii mari de dezvoltare. Prima a fost internaționalizarea, am intrat în Bulgaria și Ungaria. A doua dimensiune a dezvoltării a fost lansarea de noi business-uri, verticale diferite, de exemplu businessul de food delivery tazz, un business de groceries online Freshful, Flip (membru ilustru al economiei circulare). A treia dimensiune, infrastructură de ecommerce, de exemplu, curierat, Sameday, care în ultimii cinci ani a crescut de vreo opt ori.
• Cu aceste trei direcții, internaționalizare, noi verticale și infrastructură, v-ați putea întreba ce au în comun și cum ne-am ales aceste direcții și nu altele, cel mai important element pentru noi este să rezolvăm probleme noi sau probleme existente, dar să le rezolvăm mai bine pentru clienți și să facem asta prin tehnologie.
• Asta presupune și o provocare. De multe ori sunt modele de business noi. Drept urmare când ne alegem acest drum vrem să ne asigurăm și că avem experiențele relevante, că am mai făcut ceva similar, măcar o parte, astfel încât să fim siguri că vom avea un produs de succes.
• O a doua dimensiune este da, tehnologie, dar vrem să ne asigurăm și că sunt businessuri sustenabile. Pornim de la început cu o premisă că trebuie să dezvoltăm un produs care este verde, circular pe cât se poate și în toate businessurile noastre veți vedea această dimensiune.
• Ultimul filtru ar fi că acest ecosistem care se creează, părțile să se ajute între ele.
• Prin natura businessului și fiind modele de business noi, pe de altă parte având active tangibile destul de puține, majoritatea finanțărilor au venit dinspre acționari care practic au fost de acord ca sursele generate din business să fie reinvestite și în ultimii ani chiar să aducem capital adițional pentru a porni aceste afaceri fiindcă realitatea e că e destul de greu să finanțezi bancar un cod sau un magazin virtual. Dacă magazinul ar fi fizic, lucrurile ar fi mai ipotecabile, dar chiar și cea mai bună aplicație online e destul de greu de regăsit într-un bilanț și de finanțat. Principala sursă au fost sursele proprii și sursele atrase de la acționari.
• O a doua parte, specific pentru activele fixe, în principal depozite, au fost finanțate și prin credite bancare, produse standard. E totuși o parte secundară.
• Ce a contat în ambele, și finanțarea proprie și finanțarea bancară, a contat credibilitatea istoriei și existența unor credențiale că modelul nostru de business funcționează. Astfel am avut încrederea să investim bani noi în proiecte noi.
• Din credite specific am luat doar pentru proiecte de infrastructură, depozite, easy boxuri, unde pentru finanțatori outcome-ul este destul de clar, profilul de risc este redus.
• În funcție de dimensiunea proiectelor, sursele proprii s-ar putea să nu fie suficiente, mai ales dacă vrei să ai impact mare și rapid, mai ai nevoie să ridici capital de la acționarii existenți sau alți viitori acționari. Pentru un business care are tehnologia la bază este necesar să investești destul de mult upfront fiindcă dacă ești într-un lanț de magazin offline, poți construi magazin cu magazin, însă dacă ești un magazin virtual e destul de greu să ai jumătate de aplicație care merge și jumătate care nu merge. E un ciclu investițional în care trebuie să ai mai multă răbdare, să crești mai mult la început și apoi să scalezi.
• E important ca noi să credem că un model nou de business are relevanță pentru clienți. Ori e o nevoie pe care clientul nu știa că o are, ori e nevoie pentru care nu există un serviciu suficient de bun în piață.
• În cazul nostru banii au fost un considerent secundar. Mereu a trebuit întâi să decidem dacă vrem să mergem într-o direcție, dacă avem resursele umane potrivite pentru acel proiect. Poți să fi într-o paradigmă în care să ai banii, dar să nu ai cu cine să implementezi.

Andrei BURZ-PÎNZARU, Partner Deloitte Legal România | Reff & Associates

• Se vorbește mult de bani de la stat- asta arată că suntem într-o paradigmă interesnată: suntem în capitalism dar vorbim foarte mult vde intervenția statului în economie. Prefer să vorbim de paradigma finanțării private, cel puțin administrate privat.
• La început, în anii 90, a fost antreprenorul care voia să îli facă o firmă, avea ceva bani, nu foarte mulți, și mult entuziasm. Destul de repede antreprenorul și-a dat seama că are nevoie de fonduri suplimentare și s-a dus la bancă. Acolo a acceat credite, leasing, care au fost pentru o lungă perioadă, aș spune șin azi, principalul instrument de finanțare privat accesat de antreprenorul român.
• Pe la mijlocul anilor 90 a apărut în România Bursa- RAZDAQ și BVB, care încet-încet, prea încet aș pune eu, au început să fie folosite pentru accesare de fonduri. Inclusiv în 2021, numărul majorărilor de capital social, fie făcute la listare prin IPO, fie ca ofertă secundară, e destul de restrâns. Încă bursa e folosită insuficient pentru scopul ei principal, de a atrage fonduri.
• Și la Bursă avem un scurt istoric- la început a fost RAZDAQ, apoi BVB, și AERO, care e o poveste de succes a pieței românești de capital. AERO e o piață dedicată start-up-urilor, firmelor care sunt în fază inițială, care nu au ajuns la maturitate din perspectiva capitalului sau a afacerii, dar care au nevoie de finanțare. Sau unele sunt deja suficient de mature organizatoric dar au încă potențial de creștere mare.
• Am un mesaj de încurajare pentru antreprenori să tatoneze piața AERO fiind un sistem alternativ de tranzacționare unde admiterea tranzacționării este mai facilă decât pe piața principală a BVB- costurile admiterii și toată procedura.
• Am avut pentru o perioadă foarte lungă de timp o piață eminamente de acțiuni. Obligațiunile în România sunt o poveste de dată recentă, dacă ne referim la obligațiuni admise la tranzacționare pe o piață sau emise prin ofertă publică. Ultimii 3 ani au fost o poveste de succes, care s-a atenuat însă în 2022 din varii motive, unul fiind evident inflația.
• Lucrurile nu se opresc aici. Avem în România, dar și pe plan internațional, noi metode de finanțare. A apărut crowdfoundingul, avem deja în România o platformă deja autorizată pe regulamentul european, una dintre primele platforme de crowdfounding autorizate în Europa și încă cel puțin alte două, după știința mea, sunt în curs de autorizare la ASF.
• Crowdfoundingul este o metodă foarte interesantă de finanțare pentru antreprenorii care nu sunt încă suficient de maturi sau care nu sunt pregătiți să meargă pe AERO, de exemplu. Aceștia apelează la o finanțare pe sume mai mici, dar foarte utilă în faza inițială a unui start-up.
• Se vorbește deja la nivel internațional și, probabil, o să vedem și în România, subiectul digital assets. Dincolo de hipe-ul legat de subiectul cripro și de discuțiile în contradictoriu de acolo, avem și metode de finanțare alternative, acele ICO-uri, blamate de unii, admirate de alții, dar care sunt metode alternative de atragere de fonduri și care probabil și în UE, odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului european Marketing Asset Cripto Regulations va dobândi un regim juridic mai clar. Va asigura protecția investitorilor și se va adăuga la mijloacele de finanțare disponibile.
• Mai există un segment important- cel al fondurilor de investiții, care aduc în societățile în care intră atât capital cât și know-how. Distingem 2 segmente: fondurile de investiții surse  private pur și simplu, capital privat care vine și susține o societate în fază de creștere sau permite un exit parțial sau integral al unui fondator într-o firmă matură, și resurse publice administrate privat – mă refer aici la cele 400 milioane euro din PNRR, care ar urma să intre în economia românească prin intermediul a, se estimează, 20 de administratori de fonduri care să gestioneze administrarea privată a acestor fonduri publice.
• Subiectul în sine mi se pare crucial pentru dezvoltarea economică a României- vorbim de 400 de milioane euro alocați prin intermediul European Investment Fund dar care vor fi practic dublați pentru că alocarea respectivă presupune că administratorii în cauză vor atrage probabil încă pe atât. Ne ducem spre un miliard de euro care ar trebui să intre în economia româneacsă în anii următori sub administrare profesionistă și privată. Ar urma să sprijine fime cu până la 3.000 de salariați din România, de o manieră care este de urmărit.
• La nivel european se văd inițiative care denotă pragmatism. Legislația pieței de capital este una foarte elaborată în UE. Legiuitorii și-au dat seama, inclusiv la nivelul Comisiei, că e bine să ai o legislație foarte precisă, dar în momentul în care devine prea costisitoare, atât pentru instituțiile care trebuie să o administreze dar și pentru cei care urmează să se listeze, riscă să rateze scopul principal, acela de a stimula dezvoltarea piețelor de capital.
• UE propune acum simplificarea legislației, cred că e important să ne uităm și noi în România pe aceste propuneri și acolo unde se poate să încercăm să implementăm în avans anumite lucruri.
• Dacă întrebați brokerii ce lipsește pieței de capital e un mix: pe de-o parte e de dorit să continuăm să promovăm know how, utilitatea pieței de capital, pe de altă parte e vorba și de investitori. Pool-ul de investitori de retail nu este foarte mare. Vorbim de cei dispuși să investească pe piața de capital. Vorbim de furnizare de informații și de crearea de interfețe facile și sigure pentru investitori.

Ionuț STANIMIR, Director de marketing și comunicare BCR, co-fondator BCR InnovX

• Proiectul pe care îl sprijinim noi se numește InnovX BCR, se derulează de patru ani de zile. Peste două mii de startup-uri au aplicat, din care au fost selectate 200. Avem un proces riguros de selecție și sperăm ca asta să îi motiveze pe cei care aplică să fie din ce în ce mai buni.
• În esență este un program de educație în business care comprimă în trei luni de zile o curriculă de MBA poate de mai mulți ani. Este un program accelerat, cred că gradul de satisfacție este aproape de 100%. Ne mândrim cu asta.
• Am investit în InnovX pentru că vrem să înțelegem sectorul acesta și mai ales pentru că ni se pare că sunt beneficii și pentru noi și pentru clienții noștri. Ducem companii, startup-uri care acționează în agricultură către clienții noștri din agricultură, e un cerc pe care încercăm să-l închidem.
• Nu este un proiect pe care îl facem singuri, este un proiect pe care îl facem cu 41 de parteneri corporate, de investiții, legal, de internaționalizare.
• Poate unul dintre lucrurile cu care ne mândrim cel mai mult este seria de evenimente în care îi expunem pe antreprenorii care participă la InnovX, mai ales cele internaționale. Am fost cu ei în Londra, în Tbilisi, în Varșovia, în Viena, în San Francisco, la Washington, ceea ce este incredibil de important pentru ca ei să lege conexiuni, să vadă care sunt așteptările și cu siguranță să poată scala internațional.
• Programul este super intensiv, îi trecem pe cei care se află în diverse etape ale afacerii printr-o curriculă foarte solidă de innovation, de antreprenoriat, trecem împreună cu mentori în legal, marketing, finanțe, tot ce înseamnă dezvoltarea unei afaceri.
• Anul acesta am lansat o grupă de accelerare pentru fonduri de investiții în startup-uri. Până acum acceleram startup-uri. Anul acesta a fost primul în care am dedicat un program de accelerare celor care se pot pregăti pentru a încorpora un fond de investiții și a dubla practic sumele acelea.
• Vorbind despre România și despre întoarcerea statului în economie, este clar că ne aflăm într-o etapă în care se redefinesc pilonii pe care stau economiile. Statele nu doar salvează economiile, ci le și modelează în acest moment. Așa face China, așa face Israel, așa fac Statele Unite. Noi avem doar de învățat din asta. Este clar că suntem într-o etapă în care se schimbă paradigmele societății. Pentru România asta înseamnă o agendă clară, dar mai ales ce este necesar. Este necesar ca toate verigile de pe lanț să fie puternice, un eccosistem de startup-uri are nevoie de un număr mare de absolvenți de științe tehnice, de cumpărători. La noi startup-urile nu au această problemă de finanțare, au problemă de proof of concept, de a ajunge la un client care să le valideze soluția. Cei mai mulți nu vin acolo pentru finanțare, participă la program pentru a accesa clienți.
• În momentul acesta probabil că este nevoie ca statul să permită universităților să facă spin-off-uri și startup-uri din proiectele de R&D pentru că aceasta este sursa masivă pentru nașterea startup-urilor, este incredibil de important să existe un marketplace pentru sistemul public care să achiziționeze soluții gândite și fabricate în România, așa s-a născut și Silicon Valley. Este nevoie de educarea continuă a mediului public, într-un fel de digital academy ca să știe ce să ceară, să știe să organizeze hackathoane sau sesiuni de inovare fără să așteptăm procese de achiziții care durează ani de zile și până la urmă cumpăr o soluție depășită.
• Am văzut din ce în ce mai multe parteneriate corporate, dar atenție la bugete. De multe ori nu sunt pe măsura ambițiilor declarate și asta ar trebui să fie un semn de avertizare.
• Generația nascentă de departamente de inovare în companii are o frână de mână trasă în ultimii doi-trei ani. Sunt ani care au prioritizat consolidarea și salvgardarea businessurilor. Departamentele de inovație au avut această frână de mână trasă și cred că în acest moment poate că este nevoie și de o intervenție de politică care să sprijine aportul și amplitudinea departamentelor de inovare din companiile din România.
• Deși suntem pe lanțul de furnizori în sectoarele industriale mai jos decât ne-am dori, industrializarea 4.0, date și mașini conectate la date în timp real devin o realitate, este o mare oportunitate pentru România, mai ales pentru că am pierdut două avantaje cheie, energie și forță de muncă ieftine, deci trebuie să lucrăm mai inteligent.
• Internaționalizare înseamnă intenționalitate, înseamnă ca noi toți să ne gândim care sunt domeniile cheie în care putem fi competitivi, care sunt centrele cheie în care trebuie să fim prezenți. Ultima vizită oficială în SUA a unei delegații românești a fost una foarte de succes. Înțeleg că se va înființa un centru de reprezentare pentru sectorul de tehnologie din România. Mi se pare foarte important.
• (pentru InnovX) Este o selecție riguroasă care presupune analiza planului de afaceri și a perspectivelor de creștere și scalare internațională. Sunt mai multe filtre. Nivelul următor este un pre-boot camp, care înseamnă că trecem cu aplicanții și cu mentorii prin câteva criterii de sustenabilitate financiară și viabilitate de business. În urma acestei prefiltrări intră participanții în boot camp, unde au teme săptămânale, lunare și o temă finală. Structurarea afacerii la un nivel și mai sofisticat astfel încât să fie eligibilă chiar și pentru o finanțare europeană.
• Companiile care participă în InnovX au în mare parte un produs IT. Cred că se disting câteva domenii: cybersecurity, mobilitate, platforme (de ecommerce, marketplace-uri), dar avem și surprize plăcute și interesante. Am avut foarte multe companii care acționau în zona de sustenabilitate, de impact de mediu. Lista este deschisă.
• În cadrul acceleratorului au fost trei grupe în funcție de cifra de afaceri. La nivelul startup-urilor care depășeau 100 de mii de euro, respectiv 500 de mii de euro, marea lor majoritate sunt încă în business, 80-90%. Rata mai mare de eșec s-a înregistrat la cohorta de startup-uri grinders, sub o sută de mii de euro, unde jumătate cred că nu mai sunt în business, ceea ce este absolut normal.

Agenda:

1. Marcel-Ioan BOLOȘ, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
2. Camelia TAINĂ, director general al Direcției Generale Antreprenoriat și Programe de Finanțare în cadrul Ministerului Antreprenoriatului și Turismului 
3. Dumitru NANCU, Director General, Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)  
4. Florian NEAGU, Director Adjunct Direcția de Stabilitate Financiara BNR 
5. Reprezentant Bursa de Valori București – BVB (tbd)
6. Ionuț STANIMIR, Director de marketing și comunicare BCR, co-fondator BCR InnovX
7. Andrei BURZ-PÎNZARU, Partner Deloitte Legal România | Reff & Associates
8. Tudor MIHĂILESCU, COO eMAG, fost CFO eMAG 

Moderator: Andreea PAUL, președinte INACO – Inițiativa pentru competitivitate

Parteneri:

ASE București – academia de studii economice din București

Deloitte

eMAG

Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)

InnovX – BCR

INACO – inițiativa pentru competitivitate

Asociația ”Cronica europeană”