Costurile de împrumut din zona euro au crescut la maxime multianuale la începutul acestei săptămâni, pe fondul așteptărilor investitorilor că băncile centrale își vor continua eforturile de înăsprire a politicii monetare, în ciuda temerilor de recesiune, transmite Reuters.
Rezultatul alegerilor din Italia, precum și pachetul masiv de stimulente fiscale anunțat de Marea Britanie au contribuit la evoluția slabă de la sfârșitul lunii septembrie. Diferența dintre dobânzile bondurilor italiene și celor germane, considerate o referință pentru întregul bloc monetar, s-a extins. Asta și pentru că prețurile bondurile italiene sunt mai susceptibile la schimbări ale percepției privind evoluția dobânzilor, din cauza poverii foarte mari a datoriei publice a Romei.
Randamentul obligațiunilor pe 10 ani a Italiei a atins cel mai ridicat nivel din octombrie 2013, de 4,52%, în timp ce diferența dintre obligațiunile italiene și cele germane cu o maturitate de 10 ani a crescut la 241 de puncte de bază.
Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a reiterat principalul mesaj al instituției și anume că ratele dobânzilor vor trebui să mai fie majorate la următoarele reuniuni de politică monetară, chiar dacă creșterea va încetini substanțial.
Dobânzile pe 10 ani la bondurile germane a atins luni cel mai ridicat nivel din decembrie 2011, respectiv 2,132%, în timp ce costurile de finanțare pe doi ani au crescut la cel mai mare nivel din decembrie 2008, respectiv 2,031%.
Economia germană se îndreaptă către recesiune, potrivit datelor comunicate luni de institutul Ifo.
Indicele climatului de afaceri Ifo a scăzut la 84,3 puncte luna aceasta, cea mai redusă valoare din mai 2020 și în scădere de la 88,6 puncte în august. „Pesimismul cu privire la următoarele luni a crescut hotărât; în retail, așteptările au scăzut la un nivel record. Economia germană intră în recesiune”, a comentat Clemens Fuest, președintele institutului, potrivit CNBC.
România se împrumută pe termen lung de două ori mai scump decât Italia
Deși costurile de împrumut ale României pe termen lung au scăzut ușor în august, după ce urcaseră la un nivel record european de 9,3% pe an în iulie, acestea s-au menținut semnificativ peste cele din zona euro.
Cu un nivel mediu de dobândă la obligațiunile cu o maturitate de zece ani de 8,14%, România se împrumută de peste trei ori mai scump decât Germania, respectiv la costuri aproape duble față de Italia.
În clasamentul lunii august, doar Ungaria a raportat costuri ușor mai mari decât România, de 8,19% pe an, potrivit celor mai recente date Eurostat.
Situația s-a deteriorat în septembrie, după cum reiese din rezultatele licitațiilor organizate de statul român.
La scadențele pe zece ani, ratele de dobândă de pe piața titlurilor de stat au consemnat o creștere de nouă puncte de bază, la 8,37%, maximul de la finalul lunii iulie, potrivit calculelor economistului Andrei Rădulescu, director de analiză macroeconomică la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor.
Nivelul dobânzilor este important deoarece acestea sunt plătite anual de la bugetul public. Din cauza creșterii costurilor de finanțare, România a plătit în primele opt luni din 2022 dobânzi în valoare de 19,1 miliarde de lei, echivalentul a 1,4% din PIB, în creștere cu peste 60% față de aceeași perioadă a anului trecut. Practic, circa 6% din bugetul României s-a dus în primele opt luni ale anului pe plata dobânzilor.
Statul găsești tot mai greu doritori care să-l finanțeze
Totodată, la ultima licitație din septembrie, Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele băncilor pentru emisiunea de titluri scadente în ianuarie 2028, în volum de 300 de milioane de lei. De altfel, ofertele băncilor au fost puține, de sub jumătate din valoarea pe care statul plănuia să o împrumute.
Nici precedentele șase licitații de obligațiuni nu au mers prea bine. Două s-au încheiat la fel, fără ca statul să obțină nimic (după ce investitorii au subscris oferte puține), iar patru s-au finalizat prin adjudecarea unor sume semnificativ mai reduse decât cele planificate de Finanțe, statul reușind să împrumute cu circa 400 de milioane de lei mai puțin decât intenționase.
Pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a rostogoli datoria publică, România trebuie să împrumute în 2022 148,6 miliarde de lei, nivel ajustat în urma majorării deficitului în contextul primei rectificări bugetare din acest an.
***
Urmărește-ne pe Google News
