19 de ţări europene au luat măsuri pentru a amortiza şocul scumpirii energiei asupra buzunarelor consumatorilor, dar și pentru a preîntâmpina nemulţumirile sociale. Măsurile includ plafonarea prețurilor, „cecuri energetice” și alte forme de ajutor, subvenții și reduceri de taxe.
Criza energetică s-a amplificat mult în ultimele două luni.
În septembrie, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu menţiona problema în discursul său privind starea Uniunii.
O lună şi jumătate mai târziu, presiunile pentru reformarea pieței energetice comunitare au obligat liderii europeni să „stea până târziu în noapte” pentru a ajunge la recomandarea unor măsuri de protecție a consumatorilor de energie, scrie El Pais, care face o sinteză a măsurilor luate de țările membre.
Efectele dependenţei energetice
Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200%, în medie, în ultimul an şi enorma dependenţă de importurile de gaze (90% vin din afara Uniunii, în special din Rusia) creşte expunerea la volatilitate şi la capriciile pieţei, potrivit sursei citate.
Mai aproape de România, prețul gazelor a crescut de aproape 4 ori la hub-ul de la Viena și de 4,7 ori și la Bursa Română de Mărfuri (cotații clienți finali), de la începutul anului.
Regula în UE este ca prețul electricității să fie stabilit după prețul celui mai scump combustibil fosil.
Cu experiențe de tip „vestelor galbene” în memorie şi atente la ideea că alte evenimente similare de proteste se derulează şi nimănui nu îi scapă faptul că preţurile ridicate sunt „cel mai bun combustibil” posibil pentru mişcări extremiste”, guvernele au decis la măsuri de protecție variate, spune El Pais, citat de Agerpres.
Măsuri de apărare împrotriva scumpirii energiei pe harta UE
Sinteza El Pais spune că:
- măsura tarifelor sociale a fost aplicată de Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia, Portugalia, România și Spania,
- subvenţiile în Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia, România și Spania,
- măsuri fiscale au luat Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania.
Iată câteva exemple:
Franța: „Cecuri energetice” de teama vestelor galbene
Presiunile scumpirii electricității în Franța sunt mai puţin presante decât în alte ţări, deoarece scumpirea generalizată are loc o singură dată, la începutul anului.
Totuși, alegerile prezidenţiale sunt la numai şase luni distanță şi scumpirile energetice s-au transformat într-o temă politică fierbinte.
Problema electricităţii se adaugă la scumpirea cu 12% a gazelor, de la 1 octombrie şi la creşterea constantă a preţurilor la benzină, într-o ţară în care cele mai grave proteste recente, cele ale vestelor galbene, au fost declanșate de scumpirea carburanţilor.
După scumpirea din octombrie, Guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat preţul la gaze iniţial până în aprilie 2022, şi ulterior, până la finele anului viitor.
Acest „scut tarifar” va influenţa şi electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie.
În plus, şase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la finele anului „un cec energetic” de 100 de euro.
Şi toţi francezii care câştigă mai puţin de 2.000 de euro net (circa 38 de milioane) vor primi o „indemnizaţie de inflaţie” unică, de 100 de euro, pentru a compensa scumpirea carburanţilor.
Italia: Două miliarde de euro în alocaţii pentru gaze şi energie electrică
Italia a aprobat un decret la finele lunii septembrie graţie căruia facturile la electricitate şi gaze se vor reduce.
Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, care era de 10% şi 22%, în funcţie de consum, la 5%.
În plus, se vor elimina costurile de întreţinere, independente de consum.
Bugetele pentru 2022, prezentate recent de premierul Mario Draghi, prevăd două miliarde euro în alocaţii pentru a combate efectele preţurilor la gaze şi curent electric.
Pentru electricitate, s-a analizat îngheţarea creşterii tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja bonul social electric (o reducere în factură pentru familiile în condiţii de precaritate economică sau fizică).
Beneficiarii sunt trei milioane de „nuclee familiale” care îi includ pe cei cu un venit mai mic de 8.265 euro, care au cel puţin patru copii şi un venit sub 20.000 de euro, beneficiari de rentă socială sau bolnavi grav.
Aceeaşi măsură se aplică şi altor 2,5 milioane de persoane care beneficiază de bonul social pentru gaze.
În plus, în octombrie, noiembrie şi decembrie se vor elimina şi costurile de gestionare a facturilor pentru aproape şase milioane de companii mici şi foarte mici şi aproape 29 milioane de consumatori casnici.
Germania: reduceri de taxe pentru regenerabile şi ajutoare pentru familii
Şi în Berlin au crescut grijile ridicate de creşterea preţurilor la energie în faţa venirii iernii, dar măsurile sunt mai modeste în aşteptarea formării unui nou Guvern.
Dar, Germania beneficiază de faptul că multe contracte de furnizare de gaze s-au semnat pe termen lung, şi de aceea scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali.
Totuşi, începând din ianuarie, se va diminua cu 43% taxa cu care germanii subvenţionează expansiunea regenerabilelor.
Executivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere la clienţi.
De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuinţă destinate familiilor cu dificultăţi în a plăti chiria sau cheltuielile locuinţei: se calculează că vor fi 640.000 beneficiari în plus.
În Germania se subvenţionează naveta lungă a angajaţilor cu resurse reduse, măsură care va fi extinsă în 2022.
Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a spus, în urmă cu câteva zile, că noul Executiv, probabil o coaliţie formată din social-democraţi, verzi şi liberali, „va trebui să ia în calcul alte măsuri pe termen scurt”. Guvernului Angelei Merkel, de exemplu, a fost împotriva intervenţiei pe pieţele energetice, conform El Pais.
Ţările de Jos: Mai puţine impozite
Prețul electricității „olandeze” a depăşit deja 100 de euro/MWh şi creşterea ar putea presupune până la 50% în plus la facturi.
Guvernul a decis în octombrie să compenseze majorarea cu o reducere a impozitelor în 2022, o măsură că va însemna 400 euro pe an economie pentru gospodării.
De asemenea, 500 milioane euro vor fi destinaţi pentru a atenua cheltuielile cu energia ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi 150 milioane euro pentru a îmbunătăţi izolarea locuinţelor.
În total, măsurile aprobate însumează 3,2 miliarde şi reducerea impozitelor va începe din 1 ianuarie 2022.
Între 8% şi 10% dintre gospodăriile olandeze au semnate contracte de furnizare care expiră în următoarele trei luni şi care, astfel, vor fi afectate de scumpiri.
Alte 44% de familii dispun de un contract expus – de două ori pe an – la fluctuaţiile de preţuri la gaze şi energie electrică.
Restul au un tarif fix lunar stabilit în prealabil pe baza unei estimări de consum, contract ce se menţine între unu şi trei ani.
Circa 142.000 de familii a trebuit să fixeze termostatul mai jos şi să facă duşuri mai scurte pentru a plutea plăti energia, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată (TNO).
Portugalia: Discount la carburanţi, scăderea taxelor şi ajutoare pentru transport
Pe 10 noiembrie va intra în vigoare măsura cea mai directă adoptată de Executivul socialistului Antonio Costa: statul va înapoia 10 cenţi pe litrul de carburant cumpărat, până la 31 martie 2022.
Va fi un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că maximul ce se va putea restitui fiecărui consumator va fi cinci euro pe lună, iar costurile pentru Trezorerie vor fi de circa 133 milioane.
Subvenţionarea consumului de combustibili se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere şi energetice, decisă pe 15 octombrie.
Diminuarea fiscală are caracter extraordinar și este de doi cenţi pe litrul de benzină fără plumb şi de un cent pe litrul de motorină.
În plus, Guvenul a îngheţat taxa pe carbon până în martie 2022.
Portofoliul de ajutoare vizează, de asemenea, compensaţii pentru companiile de transport de călători (autobuze şi taxiuri) şi ajutoare fiscale pentru sectorul de transport de mărfuri.
Portugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a preţurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh consumaţi lunar pentru 86% dintre gospodării, cele care au contractat puterea cea mai mică.
În martie a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent.
Escaladarea preţurilor din ultimele luni a forţat noi măsuri: au fost reduse semnificativ tarifele pentru accesul în reţea până în 2022, unul dintre elementele care influenţează factura finală. O diminuare care, se estimează, se va traduce cu o scădere medie de 35% în factura finală a consumatorilor.
Marea Britanie: plafonarea preţurilor și şocurile aferente
În 2019, Guvernul conservator, pe atunci condus de Theresa May, a impus aşa numita „energy price cap” (limită în preţul energiei) pentru a evita ca excesivele fluctuaţii ale unei pieţe liberalizate din deceniul 90 să lovească dur consumatorii.
Autoritatea de reglementare (Ofgem) revizuieşte de două ori pe an preţul maxim pe care poate ajunge să-l plătească o gospodărie cu consum mediu.
În realitate, ceea ce stabileşte este cantitatea maximă la care se poate ajunge să fie plătită pe unitate energetică, dar multe locuinţe nu au nici măcar contoare de gaze sau electricitate, iar companiile le dau o estimare lunară.
Ultima revizuire, calculată în august dar în vigoare de la 1 octombrie, situează tariful anual maxim la 1.515 euro.
Cu acest sistem, mulţi dintre operatorii care nu au producţie de energie proprie şi nici capacităţi de înmagazinare şi au oferit contracte „foarte temerare” clienţilor, au trebui să închidă afacerea.
Conturile lor, prin lege, trebuie asumate de operatori mai puternici, obligaţi că subscrie inclusiv la condiţiile avantajoase pe care le-a semnat consumatorul.
În această situaţie de enormă tensiune, sunt multe voci care cer revizuiri mai frecvente ale preţurilor maxime la energie şi experţii anticipează deja că următoarea, din aprilie, va creşte facturile gospodăriilor cu cel puţin 30%.
În ceea ce priveşte industriile cu consum energetic ridicat, pe care preţurile mari le-au pus în situaţii foarte riscante, necesitatea de a le ajuta sau nu cu bani publici a dus în ultimele săptămâni la confruntări serioase în cadrul Guvernului lui Boris Johnson.
Kwasi Kwarteng, ministrul Industriei, a susţinut necesitatea de a salva sectoare cheie precum cel al oţelului, industriei chimice sau ceramice.
Ministrul Economiei, Rishi Sunak, a avut obiecţii serioase la ideea de a destina, ca în timpul crizei financiare anterioare, banii contribuabililor pentru salvarea companiilor în dificultate. Cei din jurul lui Johnson au înclinat de partea lui Kwarteng, forţând Trezoreria britanică să găsească o soluţie.
Şi se adaugă încă două probleme: nu se doreşte să se creeze imaginea că însuşi Guvernul care pregăteşte COP26, summit-ul de mediu de la Glasgow, se angajează să dea ajutoare companiilor mari consumatoare de energie şi nu se doreşte, în niciun caz, să fie asumate ajutoare pe termen lung. Abordarea se concentrează, mai degrabă, pe împrumuturi pe termen scurt sau un tip garanţii financiare
România: Guvernul va plăti peste 1,3 miliarde de lei
De luni 1 noiembrie a intrat în vigoare legea care plafonează prețurile la gaze și energie electrică și compensează parțial scumpirile.
Impactul financiar al compensărilor a fost calculat la 1,305 miliarde de lei, din care peste 494 de milioane de lei pentru facturile de energie elecrică și aproape 811 milioane de lei pentru cele de gaze naturale.
Simplificat, mecanismul arată astfel:
- prețul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh, din care costul propriu zis al electricității va fi de maximum 0,525 lei/kWh (restul alte tarife de transport, distribuție, etc.);
- prețul final facturat al gazelor naturale se plafonează la cel mult 0,37 lei/kWh, din care prețul gazelor ca marfă va de maxim 0,25 lei/kWh;
- Compensațiile se acordă pentru consumuri de până la un anumit nivel, pentru prețurile ce depășesc anumite prețuri de referință:
- la energiei electrice de 0,68 lei/kWh (inclusiv alte tarifele reglementate, acciza și TVA, aplicabile la data de 30 octombrie 2021;
- la gazele naturale de 125 lei/MWh (fără TVA, taxe și tarife reglementate).
- Compensările se acordă la un consum maxim de 300 kWh electricitate pe lună și de 1.100 mc gaze până la 31 marie.
Pe de altă parte, aproximativ 500 de mii de gospodării vulnerabile după venituri ar urma să beneficieze de ajutoare cel mult 500 de lei pe lună.
Urmărește-ne pe Google News
