6 octombrie, 2021

Intervenția integrală de la Conferința CursDeGuvernare / 28.09.2021

Când vine vorba de buna funcționare a școlii online, partea de provocare apare la pregătirea profesorilor de a folosi noile platforme, crede Ștefan Apăteanu, CEO EduApps.

”Dacă vrem absolvenți cu competențe digitale, evident, trebuie să lucrăm cu profesorii, ca ei să aibă primii aceste competențe digitale. Acestea trebuie dobândite în formarea inițială, înainte să intre la clasă trebuie să aibă deja aceste competențe. Asta înseamnă că trebuie investit masiv în pregătirea profesorilor. Din ce am observat eu, problema nu e neapărat la elevi, nu degeaba le zicem nativi digitali- folosesc instrumente digitale de la vârste fragede. Problema e cum integrează aceste instrumente în procesul de învățare/predare”, afirmă Ștefan Apăteanu.

Vă prezentăm cele mai importante declarații ale lui Ștefan Apăteanu în cadrul Conferinței CursDeGuvernare Educația și schimbarea paradigmei economice: Cum recuperează România decalajele la capitalul uman adecvat calificat” (28.09.2021).

Cele mai importante declarații:

  • Cum aducem viitorul în școala primară? Greu, trebuia să facem multe lucruri înaintea pandemiei, pe care nu le-am făcut, apoi încercăm pe repede-înainte și lucrurile nu ies așa cum ne-am fi așteptat.
  • Școlile au nevoie de 5 lucruri pentru a funcționa bine în aceste vremuri: platforme online, profesori pregătiți să folosească acele platforme, de dispozitive cu care să acceseze aceste platforme online, au nevoie de conținut și de asistență tehnică.
  • Ce au de fapt școlile? Au platforme gratuite, cele puse la dispoziție de Google și de Microsoft, care au undeva la 2,5 milioane de utilizatori. Aparent, această problemă pare rezolvată, în sensul că există conturi, atât pentru profesori cât și pentru elevi, aceștia pot intra online, pot lucra fie pe Clasroom, fie pe Teams, își pot partaja teme, pot face videoconferințe…
  • Partea de provocare apare la pregătirea profesorilor de a folosi aceste platforme. Legea educației naționale prevedea acel master didactic, noi ne așteptam ca în pregătirea inițială ei să îmbrățișeze această metodă de predare/învățare. Dar lucrul ăsta nu s-a întâmplat, și nu s-a întâmplat ani la rând. Asta ne duce în situația în care ei trebuie să învețe foarte repede ceva ce trebuia învățat în ani, practicat în ani. Și asta creează foarte multă frustrare. Atunci, ce ne rămâne de făcut este să îi ajutăm măcar cu partea de conținut digital.
  • Aici aveam un alt proiect care ar fi trebuit să fie lansat și nu a fost: Biblioteca virtuală. Un proiect de foarte multe milioane de euro care trebuia să ofere acces la o serie de resurse pe care profesorii le-ar fi putut folosi la clasă, cu elevii.
  • Mai observăm că, la nivel de dispozitive, s-au introdus foarte mult tablete, or tabletele acestea, vă spun din interacțiunea cu școlile, deși sunt în număr destul de mare- câteva sute de mii- nu acoperă nevoile pe care le au elevii. Adică, fiecare să dețină dispozitivul propriu, pe care să îl folosească și la clasă și acasă. Apoi, aceste dispozitive trebuie să permită controlul școlii asupra conținutului, mă gândesc în special la partea de examinare.
  • Acum, de exemplu, este foarte greu să organizezi examene online pentru că nu ai acele instrumente care să te asigure, ca profesor, că în spatele tastaturii este cu adevărat elevul, că acesta nu are acces și pe alte pagini. Or, există acest gen de dispozitive, implementate cu succes, cum sunt chromebook-urile sau surface-urile de la Microsoft, cu sisteme built-in pentru educație.
  • Mai avem nevoie de asistență tehnică. Dacă luăm toate școlile din România, sunt undeva la 6.300, maxim 10% au informaticieni. Ne așteptăm ca restul școlilor, undeva la 80 – 90%, să ajungă să facă managementul tuturor acestor resurse digitale cu ce, cu profesorii de limba română? Unii o fac, jos pălăria, e foarte greu, ai nevoie măcar de structuri regionale suport pentru școli. Acest lucru ar închide cercul și ne-ar duce mai aproape de viitor, de ce vedem că se întâmplă în statele dezvoltate.
  • Acestea au înțeles în primul rând că trebuie să investească masiv în educație. Într-adevăr, salariile profesorilor nu sunt suficiente, dar nici investițiile nu sunt suficiente. Era promisiunea cu 6% din PIB alocat educației – niciodată n-a avut atât.
  • Îmi pun mari speranțe în PNRR, sunt fonduri care vin de la UE și Ministerul Educației va avea acces la resurse să implementeze o serie de proiecte. Sper ca managementul acestora să fie foarte bine făcut astfel încât să nu mai ratăm etape.
  • Dacă vrem absolvenți cu competențe digitale, evident trebuie să lucrăm cu profesorii, ca ei să aibă primii aceste competențe digitale. Acestea trebuie dobândite în formarea inițială, înainte să intre la clasă trebuie să aibă deja aceste competențe. Asta înseamnă că trebuie investit masiv în pregătirea profesorilor. Din ce am observat eu, problema nu e neapărat la elevi, nu degeaba le zicem nativi digitali. Ei folosesc instrumente digitale de la vârste fragede. Problema e cum integrează aceste instrumente în procesul de învățare/predare.

Conferința integrală:

Parteneri:


Alpha Bank, AmCham, BCR, eMag, INACO – Inițiativa pentru Competitivitate

Parteneri de comunicare:

ANIS – Asociația Patronala a Industriei de Software si servicii din România

EduApps

Proiectul MERITO


UNSR – Uniunea Națională a Studenților din România

OSUBB – Organizația Studenților din Universitatea Babeș-Bolyai

HR Club România

Articole recomandate:

Etichete: ,

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Victoria lui Donald Trump nu e doar cea pentru postul

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: