Robert Kaplan e unul dintre cei mai importanţi analişti ai tendintelor geopolitice globale. Revista Foreign Policy l-a inclus de două ori în „Top 100 Global Thinkers“, iar The New York Times l-a nominalizat printre cei mai influenţi ganditori ai lumii de după Razboiul Rece, alături de Francis Fukuyama şi Samuel P. Huntington.
Interviul de mai jos e un fragment preluat din revista (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare, numărul 94 (UN_LINK_AICI)
Ce sunt CRONICILE și detalii privind titlurile fiecărui număr – LINK AICI
(Redacția)
***
CRONICILE:
Care sunt posibilele schimbări geopolitice, șocurile de după marele șoc pe care le-am putea vedea într-o lume post-COVID? Cum se va reaseza globalizarea?
Robert Kaplan:
Relațiile între marile puteri se vor înrăutăți. Relațiile SUA-China se aflau deja pe o traiectorie descendentă, dar acum urmează să meargă și mai mult în jos, într-o manieră accelerată.
O parte are legătură cu suspiciunea care a cuprins Statele Unite față de modul în care China a contribuit la răspândirea virusului. Adevărat sau fals, nu contează. Suspiciunea are rădăcini adânci. În același timp însă, așa cum am văzut în ultimele zile, situația a devenit și mai tensionată în Marea Chinei de Sud. Chinezii nu dau înapoi, iar SUA trimit mai multe nave militare.
În general, relațiile de mare putere se vor deteriora, intrăm într-o lume globalizată care este mai fracturată, cu lanțuri de aprovizionare care nu mai sunt preponderent internaționale, pe măsură ce companiile americane își vor muta producțiile din China în țări mai prietenoase precum Vietnam.
Lumea în curs de dezvoltare se află sub o presiune încă și mai mare. Crizele, asemeni războaielor, pun istoria pe repede înainte. Ceea ce în mod normal ar lua cinci ani pentru maturizarea tendințelor care pun sub semnul întrebării stabilitatea internă a Iranului, va dura doar doi-trei ani acum.
(………………………………………………..)
În fapt, Globalizarea 1.0, de la sfârșitul Războiului Rece și până acum câțiva ani, a fost o poveste optimistă – era vorba despre dezvoltarea unei clase de mijloc globale, despre eradicarea sărăciei extreme, de mai multă unitate globală.
Acum intrăm într-o a doua fază a globalizării care va fi o poveste mai degraba pesimistă. Corona nu a generat aceasta secvență, dar acționează ca un moment de ruptură (un fel de chapter-breaking) între cele două tipuri de globalizare.
(……………………………………………….)
CRONICILE:
Criza COVID care a început în China a lovit Occidentul dramatic. Simbolic a produs un 9/11 pe steroizi. Poate deveni o oportunitate – o schimbare de mentalitate în direcția unui Vest mai unit și a unei Europe dispuse să îmbrățișeze competiția geopolitică împotriva Chinei?
Robert Kaplan:
Este posibil, dar nu cu președintele Trump la Casa Albă.
Președintele Trump nu este interesat în mod special de alianțe. Iar dacă nu ești interesat de alianțe, de fapt nu te interesează întreaga moștenire a Războiului Rece și a celui de-al Doilea Război Mondial, cu alte cuvinte fundamentele care au determinat ca astfel de alianțe să existe.
Prin urmare, nu există un leadership coerent venit de la Washington, așa că, în timp ce există perspectiva unui aliniament mai coerent SUA-Europa pe chestiunea chineză, este o oportunitate care probabil va fi ratată.
CRONICILE:
Este Europa pregătită din punct de vedere structural pentru această a doua fază a globalizării, o lume în care competiția între marile puteri este noua normalitate?
Robert Kaplan:
De câteva decenii, mai ales de la sfârșitul Războiului Rece, în special în anii ‘90, am auzit tot acest tip de declarații politice anoste si insipide venite din Europa despre unitate, despre modul în care Europa este centrul moral al lumii, care oferea un nivel de integrare pan-național, deasupra perspectivei morale naționale – toate acestea au fost expuse ca fiind false.
Când virusul a lovit prima dată, a fost fiecare pentru el, și nimeni nu era dispus să-i ajute pe italieni inițial. Italienii s-au simțit separați de Europa, în același timp în care chinezii se mutau în Italia.
Și nu mă refer doar la ajutorul recent, ci la Inițiativa Belt & Road (BRI) care ajunge până la Trieste.
Îi vedem pe chinezi care se extind în Mediterana în Grecia, Italia și Portugalia în special, îi vedem pe ruși care exercită mai multă presiune în Europa de Est și avem o Europă care va fi din ce în ce mai divizată între Nord și Sud, cu atât mai mult cu cât Sudul nu-și mai poate plăti facturile.
Va fi o presiune din partea publicului german și a altora – cât timp trebuie să susținem Sudul, mai ales că Germania iese din COVID-19 într-o formă relativ bună.
(Citiți și: ””La bal, sau la spital?” – Nu mai există cale de mijloc. CRONICILE Curs de guvernare nr. 94 – Sumarul”)
Singurul lucru care ține Europa împreună este grupul de tehnocrați de la vârf, la nivelul Bruxelles-ului și al Frankfurt-ului, reuniți în jurul centriștilor moderați pro-europeni precum Ursula von der Leyen și Christine Lagarde. Este posibil să nu fie suficient. Această criză a expus clivaje naționaliste profunde în Europa.
(……………………………………………….)
Când Occidentul își va da seama că, de fapt, este în război cu Rusia și cu China va fi prea târziu
CRONICILE:
Toată lumea a început să cerceteze într-un mod mai microscopic comportamentul chinezesc (inclusiv penetrarea chineză nu doar în sudul Europei dar și în spațiul Europei Centrale și de Est). A venit timpul să ne updatam definițiile despre ce înseamnă război/ purtarea războiului/conflictul și să schimbăm modul în care gândim despre securitatea națională?
Robert Kaplan:
Războiul înseamnă mai mult decât activitate militară. Războiul poate fi economic, poate fi diplomatic, poate implica dimensiuni comerciale și tehnologice.
Chinezii și rușii au o concepție mult mai extinsă decât Occidentul despre război și purtarea războiului. Vestul consideră în mod esențial războiul ca fiind despre trupe și bătălii. Or interpretat în acest sens, nu avem de a face cu o strategie, ci doar cu un concept de luptă. Chinezii și rușii văd războiul printr-o lentilă mult mai largă, implicând orice, de la modul în care vând gaz natural până la economie, cyberwar, propagandă și culegerea de informații.
(Citiți și: ””Îți cer un singur lucru: dă Europa Rusiei.” Atunci s-a tranșat și soarta României”)
De exemplu, acapararea Germaniei și Franței pentru a deveni încă și mai dependente de gazul național rusesc prin Nord Stream 2 sau presiunile coercitive difuze exercitate asupra asupra statelor pentru a se alătura Inițiativei Belt & Road sau de a accepta rețeaua sa 5G este o formă de război. În definitiv este coordonat cu o mulțime de alte lucruri.
Când Occidentul își va da seama că este în război cu Rusia și China, va fi prea târziu.
(………………………………………………)
CRONICILE:
Vă așteptați la mișcări bruște ale puterilor cu instincte revizioniste în imediata lor apropiere – fie în Orientul Îndepărtat, fie în Europa de Est?
Robert Kaplan:
Nu mă aștept la nimic brusc.
Chinezii vor dori probabil să aștepte să vadă dacă Trump pierde sau nu alegerile.
Rușii sunt mai ambivalenți în ceea ce-l privește pe Trump, dar rușii s-ar putea descurca foarte bine cu un tip generic de administrație americană foarte previzibilă.
În timp ce chinezii nu vor căuta să provoace un război sau o criză, totuși ei nu sunt dispuși să renunțe și să facă un pas înapoi. De cealaltă parte, nici Trump nu pare să fie dispus să dea înapoi în Marea Chinei de Sud. Astfel, acum în Asia îi vedem pe americani învinovățind tot mai mult China pentru pandemia COVID, în timp ce numărul navelor militare ale ambelor părți crește în Marea Chinei de Sud.
(Citiți și: ”Dan Bucșa / Reshoring – mutarea lanțurilor de producție din China: Poate fi România un beneficiar?”)
În plus nu știm ce se întâmplă la Phenian.
Dacă Coreea de Nord s-ar prăbuși, ne-am putea trezi peste noapte în fața unui stat nuclear eșuat și cu un vid major de putere, situație care va necesita cooperarea SUA-China pentru menținerea păcii. Acest lucru era foarte ușor de imaginat înaintea lui Trump. Dar nu și acum.
(………………………………………………..)
CRONICILE:
Vorbeați recent despre accentuarea a două tendințe pe termen lung – un Vest dispersat cuplat cu reafirmarea moștenirilor imperiale eurasiatice. Cum vedeți soarta Intermariumului est-european (inclusiv a României) într-o lume post-COVID?
Robert Kaplan:
Intermariumul se află într-adevăr sub o amenințare pe termen mediu și lung.
România o poate atenua evitând o politică radicală, promovând reforma internă continuă și legându-se cât mai mult de Germania, Franța, Marea Britanie și Statele Unite.
(………………………………………………..)
***
Citiți interviul-analiză integral, în nr. 94 al revistei CRONICILE Curs de Guvernare.
Ce sunt CRONICILE și detaliile privind titlurile fiecărui număr – LINK AICI
Despre sumarul numărului 94 al CRONICILOR, precum și despre alte detalii privind publicația – UN LINK AICI.
(CRONICILE Curs de Guvernare: un ghid de navigare prin istoria vremii tale).
Urmărește-ne pe Google News
