Deficitul bugetar înregistrat după primul semestru din 2019 a fost de circa 20 de miliarde de lei, cu cinci miliarde de lei mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Suma echivalează cu un minus de 1,94% din PIB-ul estimat pe 2019, adică mai mult de 70% din nivelul stabilit prin legea bugetului pe anul în curs (2,76%).
Rezultatul la mijlocul anului a fost din ce în ce mai slab din 2015 încoace iar trendul de înrăutăţire a execuţiei bugetare apare ca evident din datele oficiale.
Rezultatul pozitiv de +0,59% din PIB consemnat la finele lui iunie 2015 s-a regăsit, cu aproximaţie, pe minus în iunie 2016 şi iunie 2017, pentru ca în ultimii doi ani rezultatele să se deterioreze vizibil iar proiecţia pentru finalul lui 2019 să traverseze clar limita de -3% din PIB.
Concret, înainte de tradiţionala rectificare bugetară de vară, ar trebui să ţinem cont că spaţiul rămas în partea a doua a lui 2019 pentru acomodarea obiectivului de deficit de -2,76% din PIB stabilit prin Legea Bugetului s-a redus la doar 0,82% din PIB. Adică ne mai putem permite un deficit pe semestrul doi de doar 8,5 miliarde lei, mult sub cel de 20 miliarde lei deja consemnat pe primul semestru.
Cheltuielile au continuat să crească mai repede decât veniturile
Dacă veniturile bugetului general consolidat au avansat, pe primele şase luni din 2019, cu 12,6% în termeni nominali, cheltuielile s-au majorat cu 14,7%. Ambele fluxuri de bani au depăşit cu mult nivelul de creştere economică pe anul în curs (deocamdată, anunţat oficial la 5% după primul trimestru) dar decalajul a rămas în favoarea cheltuielilor.
(Citiți și: ”Precizări și observații importante pe deficitul bugetar”)
Pe partea de venituri, rezultatele semnificative pentru buget mai bune decât media în colectare s-au înregistrat pe partea de contribuţii de asigurări (+17,1%) şi la veniturile nefiscale (+28,1%). Încasările din TVA au fost în linie cu rezultatul de ansamblu (+12,6%), dar impozitul pe profit (+11,3%), şi, mai ales, accizele (+7,5%) au performat sub medie. Dacă ţinem cont şi de scăderea impozitului pe salarii şi venit (-5,2%0 avem explicaţia avansului veniturilor fiscale cu doar 6,7%.
Pe partea de cheltuieli, se remarcă majorarea cu 0,8% din PIB faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Simplificat, în termeni procentuali din PIB ( pentru comparabilitate corectă), realizările relative bune (+0,4% PIB) pe partea de încasări au fost anulate şi inversate de majorarea hazardată a cheltuielilor, de unde şi un sold negativ majorat cu -0,36% din PIB.
Foarte clar, datele arată că cea mai mare parte a banilor daţi în plus s-au dus în salariile bugetarilor (0,5 puncte procentuale din sporul de 0,8pp al cheltuielilor), creşteri marginale (+0,1 pp) fiind consemnate la asistenţă socială, bunuri şi servicii şi cheltuieli de capital. Aşadar, ieșirea cu mult (9% din PIB deocamdată) din anvelopa salarială de 7% din PIB recomandată de instituțiile internaționale și asumată anterior de țara noastră, constituie cauza principală a deficitului public.
Rezultatele pe componente bugetare
Rezultatele pe principalele componente ale bugetului general consolidat arată că 96% din deficitul consemnat per total provine de la bugetul central al statului. De la care ar trebui să vină şi transferurile pentru asigurarea plăţii pensiior şi serviciilor medicale, aflate pe minus la mijlocul anului cu aproape -1,4 miliarde lei şi respectiv, 2 miliarde de lei pentru că încasările din taxele dedicate nu au fost suficiente în raport cu cheltuielile.
Pentru a ţine cât de cât sub control cifra de deficit pe ansamblu, bugetele locale au fost păstrate pe plus cu 2,73 miliarde lei la mijlocul anului, în pofida penuriei de fonduri cu care se confruntă şi a nemulţumirilor exprimate tot mai vehement de autorităţile locale. Instituţiile parţial sau total autofinanţate au contribuit şi ele la echilibrarea financiară (+1,23 miliarde lei).
Una peste alta, execuţia bugetară din partea a doua a anului rămâne foarte problematică, în condiţiile în care obiectivul final presupune reducerea pe semestrul doi cu aproape 60% a deficitului deja înregistrat pe semestrul unu.
Ceea ce intră în coliziune directă cel puţin cu creşterea pensiilor, deja aprobată prin lege a fi de 15% începând cu data de 1 septembrie. Întrucât drepturile acordate nu pot fi retrase în general şi, cu atât mai puţin, într-un an electoral, singura variantă ar rămâne o creştere semnificativă (dar puţin probabilă în absenţa unor creşteri de impozite) a încasărilor.
2 răspunsuri
Deficit bugetar programat : 1,83% respectiv 18,775 mld. lei ( vezi repartizarea trimestriala a veniturilor si cheltuielilor conform Legii Bugetului de Stat pe 2019 )
Deficit bugetar realizat 1,94% , respectiv 19,960 mld. lei.
Este o depasire a de cca 1,2 mld. lei care nu mi se pare catastrofala.
Mai important , si nu este prezentat in analiza , este faptul ca atat la venituri cat si la cheltuieli sunt nerealizari foarte mari.
Venituri programate 159,047mld.lei , venituri realizate 148,622 mld.lei , minus 10,425 mld. lei.
Cheltuieli programate 177,762 mld.lei , cheltuieli realizate 168,582 mld. lei , minus 9,18 mld. lei.
In rest numai de bine.
Vad ca este mai mare suma pentru asistenta sociala decat pentru cheltuieli cu salariile bugetarilor…Acesti bani nu cred ca merg la asistatii sociali platiti de Primarii ca acolo au ramas cu bani cum vad, despre ce asistenta sociala e vorba?ONG-urile numeroase care au aparut ca ciupercile in domeniu, asistenta sanitara, azile de batrani, consiliere sociala?Nu zic ca nu trebuiesc dare e cam mare nisa…