Chestiunea

Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS

La nu mai puțin de 21% PIB se ridică în România așa numita ”economie neobservată”. E vorba de activitățile economice care – într-un fel sau… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Acoperirea importurilor cu exporturi s-a întors la valoarea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2019 – 8% din PIB

Deficitul comercial pe luna decembrie 2019 a fost de 1.768,4 milioane euro, cu trei procente mai mare față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

10.02.2020

Analiză

Deficitele din sectorul public și cele din sectorul privat

Sectorul privat a consemnat valori cu mult mai bune ale soldului din schimburile externe în raport cu statul român, care a lucrat sistematic cu deficite… Mai mult

09.02.2020

La obiect

Urgențele României care se amână, din nou, până la clarificarea urgențelor politice

De miercuri, 5 februarie, treburile statului sunt doar administrate de un guvern interimar, situație care se poate prelungi până în iunie dacă planul de organizare… Mai mult

09.02.2020

Cronicile

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

de Marin Pana , 5.8.2019

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din PIB zice Ministerul Finanţelor) a provocat o anumită controversă în care ambele părţi au dreptate cu riscul să nu mai înţeleagă nimeni nimic.

Cu riscul de a decredibiliza statistica oficială, fie ea românească, fie ea europeană, ambele importante dacă vrem să ştim cum stă economia la un moment dat.

De aceea, s-ar impune câteva precizări de bun-simţ pentru cei interesaţi realmente de starea economiei ţării în care trăiesc (dincolo de acuzaţiile vehemente venite dintr-o parte a spectrului politic şi de apocalipsa propovăduită în execuţia bugetară), pornind chiar de la poziţia oficială a ministerului nostru de resort.

Ministerul Finanţelor : „valoarea comunicată de EUROSTAT, de 4,5% din PIB (de fapt cu semnul minus – n.r.) trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA (metodologia europeană  de calcul – n.r.) ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB ( după cum era şi normal, raportare sold pe o perioadă dată la PIB efectiv realizat în acea perioadă, nu la un PIB estimat pentru întreg anul şi care rămâne a fi realizat – n.r.).

„Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual.” (absolut corect din punct vedere al formulării tehnice, doar că se raportează „merele” din primul trimestru la „perele” de pe tot anul – n.r.).

„…în datele publicate de EUROSTAT se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Așadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.”

Din nou corect tehnic, dar, dacă aplicăm strict această logică, rezultă, pe bază de regulă de trei simplă, că -4,5% din PIB pe T1 se va duce în -3,75% din PIB la finalul anului. Adică aproape exact un procent mai mult decât  valoarea de -2,76% stabilită prin legea bugetului). Cu riscul major de a nemulţumi ambele părţi, concluzia ar fi că, pe trendul din T1 2019 ne ducem spre un rezultat pe 2019 în execuţia bugetară nu atât de grav pe cât clamează unii dar nici nu ne vom încadra în cerinţa Maastricht cum afirmă ceilalţi.

(Citiți și: ”Socoteala pe S1: Minusul de 20 de miliarde de lei la jumătatea anului lasă un spaţiu de doar 8,5 miliarde lei în a doua jumătate pentru încadrarea în deficitul bugetar final”)

Pentru a judeca singuri de ce apare atât de mare deficitul bugetar pe primul sfert din 2019 ar fi de luat în calcul şi faptul că PIB-ul nu se realizează uniform pe parcursul anului, cu primul trimestru undeva pe la 20% din realizările totale, în timp ce cheltuielile se fac mult mai uniform. Pe de altă parte, însă, trebuie să luăm aminte cel puţin la majorarea substanţială de cheltuieli deja antamată pentru ultimele patru luni din 2019 prin majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie.

Ori, dacă facem combinarea soldului prezentat de Eurostat cu abordarea Ministerului Finanţelor, ar rezulta că avem nevoie de o reducere de cheltuieli/creştere de venituri cel puţin pe undeva la 1% din PIB-ul estimat (cam vreo 10 miliarde de lei dacă ne raportăm la un PIB estimat a fi de 1.031 miliarde lei).

Raportarea la alţii

Dacă vrem să vedem mai clar pe unde stăm cu deficitul bugetar, poate ar fi util să ne uităm şi şa datele publicate de Eurostat în aceleaşi condiţii, după aceeaşi metodologie, pentru toate statele europene membre. Hai să alegem referinţa la câteva state din regiune şi la marile economii germane şi franceză (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că execuţia bugetară din România se poziţionează în afara practicii din regiune. Mici minusuri sunt consemnate doar de Ungaria pe soldul sezonier şi de Cehia pe soldul ajustat, în timp ce restul valorilor calculate şi raportate de Eurostat sunt pozitive, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Drept scuză socio-culturală, regăsim în zona de minus bugetar modelul nostru occidental şi de afinitate latină, Franţa, aflată într-o situaţie net diferită ( -8,3% din PIB deficit brut şi -3,6% din PIB în termeni ajustaţi sezonier, ca să ne lase şi nouă poziţia de lider european în materie de deficit) de poziţia foarte solidă a finanţelor publice germane ( +2,3% din PIB, fără modificări din sezonalitate).

Aşadar, economia nu există în abstract ci într-o societate cu anumite tendinţe şi valori, mai mult sau mai puţin apropiate de normele contabile de echilibru macroeconomic. Ca observaţie de poziţionare, însă, Franţa este în Zona Euro, pe când noi am vrea să ajungem acolo. Fără a ne încadra în cerinţele exprese şi fără a dovedi că suntem măcar în trendul regiunii, e foarte puţin probabil să ajungem acolo.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Salt semnificativ în deprecierea leului: Nou record istoric la 4,7834 lei / euro

Adrian N Ionescu

Banca Naţională a României a anunţat, joi,  o medie a cursului monedei unice de 4,7834 lei/ euro, valoare care nu este numai un nou maxim… Mai mult

Stiri

e-Popriri: Din martie, aplicația care va permite înființarea și ridicarea în timp real a popririlor va fi funcțională

AVOCATNET

Aplicația e-Popriri urmează să fie pusă efectiv în funcțiune în cursul lunii martie 2020, conform declarațiilor Mirelei Călugăreanu, președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).… Mai mult

Europa

Mandatul european de arestare împlinește 16 ani: România a emis 14.230 de mandate și i s-au predat 5.181 fugari

Mariana Bechir

Statele membre au emis între 2005 și 2017 un număr de 168.104 mandate europene de arestare, dintre care mai puțin de o treime au fost… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a numit șefii de la Parchetul General, DNA și DIICOT – doi au aviz negativ de la CSM

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat joi decretele de numire în funcție a celor trei persoane propuse de ministrul Cătălin Predoiu să devină cei mai importanți… Mai mult

Stiri

Adina Florea, respinsă la conducerea DNA și a Secției speciale, candidat pentru Inspecția Judiciară

Vladimir Ionescu

Procurorul Adina Florea, propunerea fără succes a fostului ministru Tudorel Toader la șefia a două parchete importante – DNA și Secția specială pentru investigarea magistraților… Mai mult

Stiri

Contraperformanță cu repetiție: Transgaz, scădere cu 30% a profitului net în 2019. Cauzele

Adrian N Ionescu

Profitul net al Transgaz (TGN) a scăzut cu 29,5% în 2019, o reducere mai mare decât cea din 2018 ( -14,3%), potrivit unui raport al… Mai mult

Stiri

9 universități românești în topul Times Higher Education Emerging Economies – ASE, trend ascendent

Vladimir Ionescu

Nouă universități din România au intrat în topul Times Higher Education Emerging Economies, pe locurile 200+. Prima universitate clasată în top este Universitatea Babeș-Bolyai din… Mai mult