Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Analiză

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din… Mai mult

05.08.2019

Evenimentul

Primăria Capitalei înființează un Birou special pentru diaspora și pentru familiile rămase în țară

În cadrul PMB se va înfiinţa un birou special pentru românii care muncesc în străinătate, astfel încât aceștia să-și rezolve rapid problemele administrative atunci când… Mai mult

31.07.2019

Cronicile

Precizări și observații importante pe deficitul bugetar

de Marin Pana , 5.8.2019

Recentul comunicat al Eurostat referitor la soldul execuţiei bugetare pe primul trimestru din 2019 (-4,5% din PIB zice organismul de statistică al Uniunii, -0,5% din PIB zice Ministerul Finanţelor) a provocat o anumită controversă în care ambele părţi au dreptate cu riscul să nu mai înţeleagă nimeni nimic.

Cu riscul de a decredibiliza statistica oficială, fie ea românească, fie ea europeană, ambele importante dacă vrem să ştim cum stă economia la un moment dat.

De aceea, s-ar impune câteva precizări de bun-simţ pentru cei interesaţi realmente de starea economiei ţării în care trăiesc (dincolo de acuzaţiile vehemente venite dintr-o parte a spectrului politic şi de apocalipsa propovăduită în execuţia bugetară), pornind chiar de la poziţia oficială a ministerului nostru de resort.

Ministerul Finanţelor : „valoarea comunicată de EUROSTAT, de 4,5% din PIB (de fapt cu semnul minus – n.r.) trimestrial, este calculată pe baza soldului ESA (metodologia europeană  de calcul – n.r.) ajustat sezonier, prin raportare la valoarea trimestrială a PIB ( după cum era şi normal, raportare sold pe o perioadă dată la PIB efectiv realizat în acea perioadă, nu la un PIB estimat pentru întreg anul şi care rămâne a fi realizat – n.r.).

„Astfel, execuția bugetului general consolidat conform metodologiei naționale la finele trimestrului I al anului 2019 a prezentat un deficit de 0,5% din PIB-ul anual.” (absolut corect din punct vedere al formulării tehnice, doar că se raportează „merele” din primul trimestru la „perele” de pe tot anul – n.r.).

„…în datele publicate de EUROSTAT se observă că același indicator a înregistrat un maxim de 3,6% din PIB în trimestrul I din anul 2018, în condițiile în care deficitul pe întregul an a fost de 3% din PIB. Așadar, datele trimestriale publicate de EUROSTAT nu sunt de natură a explica valorile anuale.”

Din nou corect tehnic, dar, dacă aplicăm strict această logică, rezultă, pe bază de regulă de trei simplă, că -4,5% din PIB pe T1 se va duce în -3,75% din PIB la finalul anului. Adică aproape exact un procent mai mult decât  valoarea de -2,76% stabilită prin legea bugetului). Cu riscul major de a nemulţumi ambele părţi, concluzia ar fi că, pe trendul din T1 2019 ne ducem spre un rezultat pe 2019 în execuţia bugetară nu atât de grav pe cât clamează unii dar nici nu ne vom încadra în cerinţa Maastricht cum afirmă ceilalţi.

(Citiți și: ”Socoteala pe S1: Minusul de 20 de miliarde de lei la jumătatea anului lasă un spaţiu de doar 8,5 miliarde lei în a doua jumătate pentru încadrarea în deficitul bugetar final”)

Pentru a judeca singuri de ce apare atât de mare deficitul bugetar pe primul sfert din 2019 ar fi de luat în calcul şi faptul că PIB-ul nu se realizează uniform pe parcursul anului, cu primul trimestru undeva pe la 20% din realizările totale, în timp ce cheltuielile se fac mult mai uniform. Pe de altă parte, însă, trebuie să luăm aminte cel puţin la majorarea substanţială de cheltuieli deja antamată pentru ultimele patru luni din 2019 prin majorarea cu 15% a valorii punctului de pensie.

Ori, dacă facem combinarea soldului prezentat de Eurostat cu abordarea Ministerului Finanţelor, ar rezulta că avem nevoie de o reducere de cheltuieli/creştere de venituri cel puţin pe undeva la 1% din PIB-ul estimat (cam vreo 10 miliarde de lei dacă ne raportăm la un PIB estimat a fi de 1.031 miliarde lei).

Raportarea la alţii

Dacă vrem să vedem mai clar pe unde stăm cu deficitul bugetar, poate ar fi util să ne uităm şi şa datele publicate de Eurostat în aceleaşi condiţii, după aceeaşi metodologie, pentru toate statele europene membre. Hai să alegem referinţa la câteva state din regiune şi la marile economii germane şi franceză (vezi tabelul).

Se poate observa uşor că execuţia bugetară din România se poziţionează în afara practicii din regiune. Mici minusuri sunt consemnate doar de Ungaria pe soldul sezonier şi de Cehia pe soldul ajustat, în timp ce restul valorilor calculate şi raportate de Eurostat sunt pozitive, ceea ce ar trebui să ne dea de gândit.

Drept scuză socio-culturală, regăsim în zona de minus bugetar modelul nostru occidental şi de afinitate latină, Franţa, aflată într-o situaţie net diferită ( -8,3% din PIB deficit brut şi -3,6% din PIB în termeni ajustaţi sezonier, ca să ne lase şi nouă poziţia de lider european în materie de deficit) de poziţia foarte solidă a finanţelor publice germane ( +2,3% din PIB, fără modificări din sezonalitate).

Aşadar, economia nu există în abstract ci într-o societate cu anumite tendinţe şi valori, mai mult sau mai puţin apropiate de normele contabile de echilibru macroeconomic. Ca observaţie de poziţionare, însă, Franţa este în Zona Euro, pe când noi am vrea să ajungem acolo. Fără a ne încadra în cerinţele exprese şi fără a dovedi că suntem măcar în trendul regiunii, e foarte puţin probabil să ajungem acolo.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.8.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Guvernul britanic abrogă legea din 1972 de aderare a UK la UE. Abrogarea intră în vigoare la 31 octombrie

Iulian Soare

Secretarul britanic pentru Brexit, Steve Barclay (foto), a semnat duminică ordinul de aplicare a legii care o abrogă pe cea din 1972, care stabilea aderarea… Mai mult

Stiri

Scope Ratings: România are nevoie de politici fiscale mai bune, ca ratingul să promoveze la o perspectivă stabilă

Adrian N Ionescu

Perspectiva pentru ratingul suveran al României ar putea fi îmbunătăţită de la „negativă” la „stabilă”, doar dacă guvernul va aplica politici eficiente care să ducă… Mai mult

Europa

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Razvan Diaconu

  Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa… Mai mult

Stiri

Pilonul 2: Câștiguri de până la 4,5% pe an pentru participanții la fondurile de pensii private obligatorii

Adrian N Ionescu

Fondurile de pensii private obligatorii (Pilon 2) au înregistrat pentru participanții lor rate de rentabilitate anualizate de 3,9% până la 4,5%, în iulie, potrivit datelor… Mai mult

Europa

Prognoza guvernului de la Londra: Penuria de alimente, combustibil și de medicamente care va însoți Brexitul fără acord cu UE

Iulian Soare

Marea Britanie se va confrunta cu penurii de combustibil, alimente şi medicamente dacă părăseşte Uniunea Europeană fără un acord de tranziţie, riscând blocarea porturilor şi… Mai mult

Stiri

Mari exituri din România: Grupul energetic CEZ a fixat termenul pentru vânzarea activelor. Ce face Exxon?

Adrian N Ionescu

Grupul energetic ceh CEZ, unul dintre marii vânzători de electricitate din România, a stabilit sfârşitul anului 2022 ca termen pentru vânzarea activelor din România. Directorul… Mai mult

Stiri

Proiect: Direcțiile de la ANAF care trec la Ministerul Finanțelor

Adrian N Ionescu

Soluţionarea contestaţiilor împotriva tuturor actelor administrative fiscale emise de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), va fi preluată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), potrivit notei… Mai mult