Bugetul general consolidat a încheiat primele trei luni din anul 2017 cu un deficit de aproape patru miliarde şi jumătate de lei sau 0,48% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
În aceeaşi perioadă a anului precedent (an terminat cu un sold negativ al finanţelor publice de +2,9% din PIB, potrivit Eurostat), se consemnase un mic excedent, de +0,18% din PIB
Cu toate acestea, trebuie subliniat că este vorba despre o valoare mai mică decât cea înregistrată la finele lunii februarie (-0,59% din PIB) şi mult sub nivelul prognozat pentru perioada analizată (-0,97% din PIB, potrivit comunicatului oficial).
Dacă bugetul de stat a ajuns deja la un minus de 1,18% din PIB, plusul de la bugetele locale (+0,58% din PIB) a mai îmbunătăţit rezultatul de ansamblu.
În raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, au cunoscut creşteri relativ însemnate atât veniturile publice totale (+11,5% în termeni nominali) cât şi cheltuielile publice totale (+22,1%).
Diferenţa majoră de ritm de creştere, de la simplu la dublu, a determinat trecerea pe deficit, cu observaţia importantă a creşterii de 18,1% pe segmentul cheltuielilor de personal.
Observații esențiale
1, Veniturile au crescut, încasările au scăzut
Surprinzător pentru o economie aflată pe o creştere economică robustă, încasările statului din impozitul pe profit au scăzut în primele trei luni ale anului în curs cu 3,3%.
Pe fondul modificării cotei de impozitare de la 16% la 10%, sumele încasate de stat din impozitul pe salarii şi venit au scăzut cu 14,9%.
De aici a rezultat un minus de circa 2,4 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, adică mai mult de jumătate din deficitul consemnat per total.
2, Ce s-a câștigat la colectare, a fost anulat de inflație
Pe partea de impozite indirecte, încasările din TVA au fost cu 2,2% mai mari în termeni nominali (ritm în scădere faţă de cel de +7,8% înregistrat la finele lunii februarie) iar la accize s-a înregistrat o creştere de 2,6% (îmbucurătoare după minusul de 6,2% de la finele lunii precedente). Din păcate, ambele valori nominale s-au situat mult sub rata medie a inflaţiei pe primul trimestru (4,66%), ceea ce echivalează cu o scădere a încasărilor în termeni reali.
3, Mărirea salariilor a salvat contribuțiile sociale
Semnificativ mai mulţi bani au venit la contribuţiile de asigurări sociale, unde s-au strâns în plus peste 5 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă din 2017 ( sau +31,1%). Acestea au depăşit cu mult în volum TVA-ul şi accizele şi au crescut în importanţă până la aproape o treime din veniturile totale ale statului.
Ponderea veniturilor bugetului de stat coboară la 44% din totalul finanțelor. Cheltuielile urcă la 57%
Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, vă prezentăm o selecţie a principalelor componente ale acestuia.
4, De reţinut, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice, care a coborât la 44%, în timp ce cheltuielile au fost de 57% din total.
Tentativa de echilibrare s-a făcut în maniera deja încetăţenită a temporizării cheltuielilor la bugetele locale, de unde şi importantul excedent consemnat în administrația locală cu preţul sacrificării unor investiţii în teritoriu.
5, De subliniat, în context, gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor bugetului de stat în baza încasărilor (doar 73%) şi cel excesiv pe segmentul bugetelor locale (138%).
Subvenţiile necesare de la bugetul de stat pentru a putea asigura sumele necesare bugetului asigurărilor sociale ( a se citi, simplificat, pentru plata pensiilor) au fost de aproape 2 miliarde de lei.
6, Ceea ce, pe de o parte, explică parţial deficitul important al bugetului de stat, şi, pe de altă parte, arată că pensionarii îşi achită ei înşişi o parte semnificativă din pensie din taxele şi impozitele plătite.
Dilema din care vor pierde întotdeauna investiţiile
O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele trei luni ale anului arată şi o evoluţie pozitivă în principiu.
7, Doar circa 5,5 miliarde de lei din cele aproape 13 miliarde de lei cheltuite în plus s-au dus către plata bugetarilor şi pentru asistenţa socială, în timp ce o sumă aproape egală a fost alocată în plus pentru proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, cheltuieli de capital, bunuri şi servicii.
De observat că ambele pot fi invocate drept cauze alternative ale deficitului, după cum dictează interesele politice de moment.
8, De fapt, problema este că relaxarea fiscală (prea amplă şi prea rapidă) Nu a lăsat spaţiu pentru amândouă şi a creeat dilema salarii şi pensii sau investiţii.
Dilemă falsă pentru că, în criză de încasări bugetare, soluţia va fi întotdeauna prima variantă, din motive electorale.
9, Cu toate acestea, nu poate trece neobservat că două treimi din deficitul bugetar au rezultat din creşterea salarială din sectorul de stat.
Creștere salarială care a mai şi lăsat unele categorii cu salarii mai mici decât cele de dinaintea reformei sistemului de salarizare, în pofida corecţiilor efectuate.
Or, aceste scăderi vor trebui remediate cumva pe viitor şi cu impact pe deficitul bugetar, proiectat la minimă distanţă de limita de 3% din PIB.
Urmărește-ne pe Google News
