Nouă amenajări hidroenergetice, aflate în diferite stadii de execuție, însă oprite, și un parc fotovoltaic vor fi finalizate, în regim de urgență, fiind declarate, în urmă cu o lună, obiective vitale pentru reziliența energetică de către CSAT și se pot acorda derogări de la legislație pentru realizarea lor ceea ce înseamnă un aport de 2,5 TWh pe an la producția de energie a României, se arată în proiectul de OUG pregătit de Ministerul Energiei, lansat în dezbatere publică.
Ministrul Energiei Virgil Popescu anunța în urmă cu o săptămână, cu ocazia unei vizite la hidrocentrala Lotru, că a fost finalizată o ordonanță care va fi aprobată curând în Guvern, după ce primește toate avizele necesare de la ministerele implicate.
(Citiți și: „O nouă ordonanță pentru finalizarea hidrocentralelor din ariile protejate. Va accepta Comisia?”)
“Împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Mediului am finalizat o Ordonanţă, aşa numita ordonanţă RePower, prin care absolut toate investițiile nefinalizate ale Hidroelectria vor fi aprobate, vor trece într-un proces de autorizare și vor fi cofinanțate prin programul Repower EU al Uniunii Europene”, a spus, vineri, ministrul Energiei.
Care sunt „obiectivele strategice”
Conform proiectului de OUG promovat de Ministerul Energiei, cele 10 obiective sunt:
- AHE a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Bumbe;ti;
- AHE a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu – Avrig;
- AHE Pascani pe râul Siret;
- AHE Răstolnita;
- AHE Surduc Siriu;
- AHE a râului Siret pe sectorul Cosmești – Movileni;
- Complex Hidrotehnic și Energetic Cerna Motru Tismana, Etapa a – II-a;
- AHE a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. CHE Islaz;
- AHE Cerna Belareca;
- Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova.
Cele nouă hidrocentrale care vor fi finalizate de Hidroelectrica, la care s-a mai adăugat și proiectul parcului fotovoltaic din zona Sadova-Dăbuleni ( județul Dolj) au fost declarate proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă, fiind considerate situații excepționale și proiecte de securitate națională, în sensul prevederilor Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului.
Totodată, indicatorii tehnico-economici aferenți celor 10 proiecte de investiții se vor actualiza și se vor reaproba de către entitatea care le deține în portofoliu, indiferent de modalitatea inițială de aprobare a respectivelor proiecte de investiții, sărindu-se astfel peste etapele birocratice.
Conform actului normativ, indicatorii tehnico – economici aferenți unor proiecte de investiții
au fost aprobați înainte de anul 1990 prin acte normative specifice reglementarilor în vigoare la
momentul de referință, motiv pentru care este necesară actualizarea indicatorilor tehnicoeconomici si a bugetului.
Cum motivează Ministerul Energiei
În contextul crizei energetice generate, la nivelul Uniunii Europene, de războiul ruso-ucrainean, Comisia
Europeană a lansat, în luna mai 2022, planul de măsuri REPowerEU, având ca scop asigurarea independenței Europei față de importurile de combustibili fosili din Rusia, cu mult înainte de orizontul de timp 2030.
Astfel, Planul REPowerEU stabilește o serie de măsuri clare, menite să reducă rapid dependența de
importurile de energie din Rusia, dar și să mărească la 45% ponderea productiei de energie regenerabilă, la finalul acestui deceniu.
Deși, comparativ cu alte state, România are o poziție privilegiată în ceea ce privește ponderea energiilor
verzi în mixul energetic național, necesarul total de consum face evident faptul că efortul de valorificare a acestor resurse trebuie urgent accelerat și optimizat.
„Practic, la acest moment, situația impune identificarea fără întârziere a unor soluții concrete, cu orizont scurt și mediu de punere în operă, precum și deblocarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuție”, se menționează în nota de fundamentare.
Decizie luată în cadrul CSAT
În acest context, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis în data de 25 octombrie 2022, Hotărârea nr. 169 privind îmbunătățirea rezilienței energetice a României pentru asigurarea securității în domeniu prin adaptarea operativă și dezvoltarea de noi capacități de producție energetice, în contextul războiului din Ucraina și a dispus adoptarea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a acesteia, se mai arată în nota actului normativ.
Potrivit sursei citate, „între direcțiile de acțiune identificate în materialul emis de CSAT, la dezvoltarea de noi capacități de producție a energiei electrice, lit. B – REPowerEU, au fost identificate proiectele de investiții ale Societății de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. (SPEEH S.A.) necesare pentru asigurarea rezilienței energetice”.
