Patru angajaţi ai Penitenciarului Rahova au fost arestaţi preventiv şi alţi patru au fost plasaţi în arest la domiciliu, suspectați că au bătut și umilit mai mulţi deţinuţi.
Ancheta procurorilor a pornit de la plîngerile a patru deținuți care au acuzat mai mulți gardieni, dar și medici ai penitenciarului, care ar fi acoperit în fișe urmele abuzurilor.
Procurorii au audiat în acest dosar 19 angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care au lucrat pe aceeaşi tură pe care s-au comise faptele.
Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, în cursul anilor 2015 – 2018, angajaţi ai Penitenciarului Spital Rahova Bucureşti au supus la rele tratamente 4 deţinuţi, după care, prin falsificarea unor documente şi influenţarea declaraţiilor, au încercat să împiedice tragerea la răspunderea penală a autorilor faptelor.
Cei opt angajaţi reţinuţi sunt Florentin Ciprian Lungu, Valentin Marian Stan, Alexandru Dragomir, Marius Andrei Popa, Ştefan Gheorghiţoiu, Iulian Oancea, Ionică Mihai Podeanu şi Cristian Dragomir.
Un alt angajat de la penitenciar, medicul Teodor Mîinea, este cercetat sub control judiciar.
Victimele le-au povestit anchetatorilor că gardienii le băgau cârpe în gură şi turnau apă până când rămâneau fără aer, îi băteau cu ciocanul ori îi dădeau cu capul de pereţi până leşinau.
Unul dintre deținuții agresați susţine că inculpatul (…) i-a turnat apă în gură cu scopul de a o îneca, spunând către alţi supraveghetori: „Ce mă, nu aţi mai văzut o cioară înecată?”, ar fi urinat pe ea şi i-ar fi spus de mai multe ori, din ură, „Ţigane!”. (Sursa: referatul procurorilor)
Ar fi fost maltratat 45 de minute, fapt confirmat la audieri şi de una dintre îngrijitoarele Spitalului Penitenciar.
„Martora (…) a declarat că a ridicat de la uşa camerei 22 obiectele vestimentare ale persoanei vătămate afirmând că acestea erau ude şi aveau miros de urină”, menționează referatul procurorilor, citat de Digi24.
Sindicaliștii din ANP nu cred că lucrurile s-au întâmplat chiar aşa cum au fost descrise de deţinuţi.
„Circumstanțele nu sunt foate clare și sunt destule semne de întrebare cu privire la ce s-ar fi întâmplat de fapt acolo. După știința noastră, este vorba doar de declarații”, spune Sorin Dumitrașcu, liderul FSANP.
Nu este însă singurul episod încărcat de violenţă extremă petrecut după gratiile penitenciarelor din România.
„Există reclamaţii de intervenţie excesivă în forţă, dar în ultima vreme din ce în ce mai puţine. (…) Pentru faptul că sunt închişi şi este foarte dificil pentru ei să beneficieze de ajutor legal sau de alte mijloace de a proba ceea ce susţin, când este vorba de acuzaţii de tortură, de rele tratamente, de tratamente inumane sau degradante aduse de persoane private de libertate”, spune Maria Andreescu, directorul APADOR-CH, citată de Digi24.
Urmărește-ne pe Google News
