China cere liderilor europeni să ia măsuri urgente anticriză. Autorităţile de la Beijing sunt foarte atente la ce se întâmplă cu criza economică din Europa şi cer guvernelor europene să trecaă de la enunţarea unor măsuri teoretice la aplicarea lor în practică. Ministrul chinez al comerţului, Chen Deming, a făcut aceste remarci în timpul unei întrevederi, la Beijing, cu oficiali ai UE, în contextul celei de-a treia reuniuni a Dialogului Economic şi Comercial Bilateral la Nivel Înalt. “Vrem să vedem dacă UE este în stare să controleze riscurile finanicare ale guvernelor statelor membre şi dacă pot fi aplicate măsurile enunţate, pentru a se depăşi criza actuală”, a spus reponsabilul chinez. (EUObserver)
Ungaria, viitoarea preşedintă a UE, dezamăgită de respingerea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Gestul miniştrilor de interne din Franţa şi Germania va reprezenta o dezamăgire pentru ţara ce va deţine preşedinţia rotativă a UE, de la 1ianuarie 2011. Ungaria spera să poată repara legăturile fragile dintre vechii membri UE, cum sunt Franţa şi Germania, şi noii veniţi în Uniune. Ungaroia considera lărgirea spaţiului Schengen una dintre priorităţile mandatului său în fruntea UE. La summmitul European de săptămâna trecută, liderii francez, german şi britanic au condus o campanie prin care să limiteze creşterea bugetului UE, cu un impact direct asupra ţărilor est-europene. Spaţiul Schengen, care presupune călătorii libere, fără graniţe, a fost numit după un oraş din Luxemburg, a fost înfiinţat în 1995 şi include 25 de ţări europene, majoritatea membre ale Uniunii. Marea Britanie, Irlanda, Elveţia, Norvegia, Islanda nu fac parte din acest acord.(Financial Times)
Deficit bugetar record, 23 miliarde de lire sterline, în noiembrie, în Marea Britanie. Analiştii financiari apreciază că deficitul total, pe 2011, va ajunge la 155 miliarde lire, în ciuda măsurilor de austeritate luate de guvernul de la Londra. Cele mai mari cheltuieli au fost în domeniul apărării, în sistemul de sănătate şi contribuţia la Uniunea Europeană. Cifrele date publicităţii de Oficiul Naţional pentru Statistică au arătat că în ciuda creşterii importante economice din al doilea şi al treilea trimesru al anului 2010, împrumuturile publice nu au scăzut faţă de anul trecut. În primele opt luni ale anului, împrumuturile nete au ajuns la 104,4 miliarde, comparativ cu 105,1 miliarde în aceeaşi perioadă a anului trecut. (Guardian)
Compania financiară Citigroup avertizează asupra unui nou val de falimente în rândul băncilor europene. Uniunea Europeană trebuie să găsească un măsuri credibile pentru a ieşi din criza economică, avertizează profesorul Willem Buiter, economistul şef al Băncii Citigroup, care susţine că zona euro a fost paralizată de jocul de-a şoarele şi pisica dintre Banca Centrală Europeană şi guvernele din zona euro. Ambele părţi înceracă să arunce de la unii la aţii responsabilitatea de a adduce la mal Europa de Sud şi Iralnda, crescând riscul de contagiune. “Piaţa nu va aştzepta până în martie ca autorităţile UE să ia măsuri. Am putea avea câteva ţări suverane şi câteva bănci care să intre în faliment până atunci”, spune Buiter. Mark Schofield, şeful departamentului de credite de la Citigroup, consideră că Portugalia va avea nevoie de împrumuturi din partea UE foarte curândşi este foarte probabil ca şi Spania să ajungă în acelaşi punct, existând riscul de a se depăşi fondul de risc de 440 miliarde de euro. (Telegraph)
OECD consideră că Spania trebuie să-şi continue reformele pentru a ieşi din criza economică. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, formată din 34 de state industrializate, a lăudat paşii făcuţi de guvernul de la Madrid pentru a consolida fiscalitate şi a reforma piaţa muncii, dar susţine că este nevoie de mai multe reforme pentru a ieşi din criza ce a lovit bugetul statului, mai profound decât pe cel al altor ţări. Raportul OECD se referă la o reformă mai profundă a sistemului d epensii, mult mai profundă deâct, se pare, ar dori guvernul socialist, care nu vrea să fie singurul responsabil pentru măsurile dureroase pentru populaţie. (El Pais)
India, curtată de numeroşi parteneri comerciali din întreaga lume. India este ca mireasă cu mulţi curtezani, a spus Alexander Kadakin, ambasadorul Rusiei în India, la o reuniune diplomatică în Delhi. “Rusia este sora Indiei şi vrea cel mai bun mire posibil pentru India”, a explicat Kadakin, care trăieşte de 20 de ani în Delhi ca diplomat şi vorbeşte hindi fluent. Vizita preşedintelui rus Dimitri Medvedev în India a dus la semnarea a nu mai puţin de 11 acorduri guvernamentale bilaterale, printre care şi cel referitor la realizarea unui avion invizibil de vânătoare, de generaţia a cincea (se pare în valoarea de 35 miliarde de dolari) precum şi înfiinţarea unei noi fabrici de oţel. India nu e văzută doar ca o piaţă imensă de desfacere, dar şi ca o sursă de investiţii pentru restul lumii, inclusiv pentru ţările în curs de dezvoltare, spun analiştii locali. (BBC News)
Premierul muntenegrean Milo Djukanovici a demisionat. Liderul cu cel mai lung mandat din statele balcanice a declarat că împrejurările actuale îl forţează să plece, dar va rămâne la cârma Partidului Democratic al Socialiştilor. Luna aceasta Muntenegru a primit statutul de candidat la UNiunea Europeană,un pas impostant înainte pentru aderarea la UE. Djukanovici (48 de ani) a condus campania de success din Muntenegru pentru independenţa de Serbia, în 2006. (BBC News)
