75% din europeni sunt de acord cu folosirea AI în operațiuni ale poliției și armatei; în România, procentul este de 85% – studiu

Aproape 75% din europenii din 10 state europene sunt de acord cu folosirea tehnologiilor de recunoaștere facială și AI, sub supraveghere, în operațiuni ale poliției și armatei, iar românii bat recordul cu o favorabilitate de aproape 85%. Datele apar în studiul „European Tech Insights”, al Universității spaniole IE, care măsoară atitudinea europenilor față de folosirea AI în domenii.

Reamintim că executivul UE a interzis aplicaţii contrare valorilor europene precum evaluarea cetăţenilor sau sistemele de supraveghere în masă utilizate în China, sau chiar identificarea biometrică de la distanţă a persoanelor în locuri publice, pentru a evita supravegherea în masă a populaţiei. Referitor la cel din urmă aspect, statele au obţinut însă scutiri pentru anumite misiuni de aplicare a legii, cum ar fi lupta împotriva terorismului.

Atitudinea cetățenilor europeni față de adoptarea tehnologiilor emergente poate fi rezumată la „Da, atâta timp cât sunt respectate valorile fundamentale”, constată studiul, la fel ca și în anii precedenți.

Acest lucru se observă în optimismul lor prudent cu privire la utilizarea Inteligenței Artificiale în viața publică, inclusiv în alegeri, unde mulți au încredere în potențialul acesteia, dar sunt îngrijorați de utilizarea abuzivă, menționează autorii.

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj cu un eșantion de peste 3.000 de persoane din 10 țări europene – România, Polonia, Germania, Estonia, Italia, Țările de Jos, Marea Britanie, Spania, Franța și Suedia.

Conform rezultatelor, că susținerea acestor tehnologii crește în rândul funcționarilor publici și al persoanelor în vârstă.

Astfel:

• 80,5% dintre funcționarii publici din cele 10 țări cred că poliția și armata ar trebui să utilizeze inteligența artificială.

• Cea mai mare opoziție se înregistrează în Spania și Franța, unde 31,7% (Spania) și 32,1 (Franța) dintre respondenți sunt împotrivă, urmate îndeaproape de 31,4% în Regatul Unit.

• Sprijinul pentru utilizarea IA în poliție și armată crește odată cu vârsta, cu o diferență de aproape 10 puncte între respondenții sub 25 de ani și cei peste 65 de ani.

Digitalizare din Europa nu ține pasul cu progresele din China și SUA

Cetățenii intervievați aprobă eforturile guvernului de a utiliza tehnologia, dar există o percepție larg răspândită conform căreia Europa nu ține pasul cu digitalizarea globală, două treimi din respondenți considerând că ea se mișcă prea încet în comparație cu China și America.

Deși există scepticism cu privire la capacitățile guvernamentale în materie de securitate cibernetică (60 % consideră că firmele sunt mai bine pregătite împotriva atacurilor cibernetice), majoritatea europenilor susțin ideea ca autoritățile să dezvolte propriile programe informatice, la nivel național, în loc să le utilizeze pe cele existente de la companiile de tehnologie precum Google.

• Două treimi dintre cetățeni (65,8%) cred că guvernele europene nu se mișcă suficient de repede pentru a rămâne competitive.

• Funcționarii publici împărtășesc această opinie, 69,4% considerând că guvernele europene se mișcă prea încet.

• În schimb, 58,6% dintre estonieni consideră că digitalizarea guvernelor progresează în mod adecvat.

• Tinerii sunt mai optimiști: aproape de două ori mai mulți consideră că guvernele se mișcă suficient de repede, comparativ cu persoanele peste 65 de ani.

Cea mai mare teamă – folosirea AI la alegeri

Marea majoritate a europenilor se teme de folosirea malițioasă a inteligenței artificiale în campaniile electorale și în procesul electoral.

Doi din trei europeni (67%) se tem că hackerii ar putea modifica rezultatele alegerilor și peste 30% dintre cei intervievați cred că inteligența artificială le-a influențat deja deciziile de vot.

Țările în care cetățenii au avut cea mai puțină încredere în folosirea AI în acest domeniu au fost Regatul Unit (54%) și Spania (51%).

„Preocuparea publicului cu privire la rolul inteligenței artificiale în modelarea alegerilor este în creștere. Deși nu există încă dovezi clare care să arate schimbări semnificative în rezultatele alegerilor, inteligența artificială a sporit preocupările cu privire la dezinformarea electorală și la falsurile profunde la scară globală”, a declarat Carlos Luca de Tena, director executiv la IE Center for the Governance of Change.

(Citește și: ”Premieră: UE reglementează Inteligenţa Artificială – este prevăzută o supraveghere specială a sistemelor ce interacționează cu oamenii”)

****