marți

23 aprilie, 2024

4 mai, 2020

Sediul CCIR din București

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a înaintat guvernului 73 de propuneri de măsuri  pe care autoritățile ar trebui să le adopte în cadrul unor „politici publice special, care să fie implementate pe plan economic, financiar, investițional, al pieței muncii și în domeniul agriculturii”.

Propunerile, rezultat al consultării cu membrii CCIR și cu cei ai camerelor județene de comerț, au fost trimise guvernului săptămâna trecută.

În afară de propunerile de relaxare a restricțiilor și de redeschidere a unor obiective economice și a magazinelor, ies în evidență măsurile de ordin fiscal, ca și cele de subvenționare inclusiv prin stimularea investițiilor.

(Citiți și: ”Problema de 1,5 miliarde de euro ridicată de ieșirea din starea de urgență: Câte companii își vor putea plăti sau măcar eșalona obligațiile fiscale”)


Practic toate cele 19 măsuri „fiscale și financiare” implică scutiri și subvenții, la care se adaugă și multe din domeniul pieței muncii.

CCIR propune, printre altele:

  • plata TVA la încasare, respectiv plata la zi a sumelor TVA de recuperat de la stat, măsură deosebit de importantă, în special pentru operatorii economici cu activitate de export;
  • scutirea de la plata impozitului de profit aferent anului 2019 și 2020, dacă aceste sume sunt reinvestite;
  • acordarea unor subvenții destinate investițiilor, dacă numărul mediu al salariaților crește cu 10% față de anul precedent;
  • posibilitatea scutirii de impozitul pe clădiri și terenuri, pe perioada existenței stării de urgență, a unităților cu destinație turistică sau de agrement – hoteluri, pensiuni, campinguri, parcuri de distracții, ștranduri etc., HORECA fiind sectorul cel mai afectat de efectele negative ale pandemiei;
  • stimularea exporturilor, prin aplicarea unei cote diminuate la impozitul pe profit;
  • subvenționarea, totală sau parțială, a unor cursuri de inițiere și perfecționare a personalului pentru dobândirea și perfecționarea cunoștințelor și abilităților acestora în domeniul digitalizării, precum și a unor cursuri de reconversie profesională, calificare/recalificare, având în vedere că unele activități nu vor mai putea fi desfășurate;
  • trecerea materialelor/serviciilor SSM – prevenție/dezinfecție/protecție, de la cota redusă sau standard de TVA la cota de 0 (zero)%;
  • suplimentarea finanțării în cadrul programului IMM Invest. Propunem extinderea programului pentru finanțarea a cel puțin 100.000 de întreprinderi;
  • diminuarea corespunzătoare a chiriilor ce trebuie plătite către CN Apele Române – ABDL de către societățile ce au închiriat suprafețe de plajă, pentru exploatarea acestora în scop turistic, pe perioada în care nu sunt permise activitățile de cazare și alimentație turistică pe litoral, în sezonul turistic 2020;
  • suportarea impozitelor şi a contribuțiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi a plății contribuției asiguratorii pentru muncă, aferente indemnizației prevăzute de Legea nr. 19/2020 modificată si completată, de la bugetul de Stat și nu de către angajator, așa cum este reglementat în prezent;
  • flexibilizarea relației contractuale dintre angajat și angajator, în contextul economic generat de pandemie. Astfel, propunem ca angajatorul să poată diminua temporar, unilateral câștigul salarial lunar al angajatului, în directă corelație cu diminuarea cifrei de afaceri, urmare suspendării/ restrângerii activității economice;
  • înființarea unor fonduri de investiții,de tip: 
    • seed-capital – din fonduri europene (POCU)   – pentru susținerea start-up-urilor și spin-off-urilor în domeniul medical / IT / servicii suport pentru digitalizarea componentelor societății;
    • equity – pentru participarea directă a statului în firme afectate de criză;
    • capital de risc – pentru start-up-uri, în stadii incipiente și companii emergente cu potențial de creștere ridicat și micro-granturi/micro-credite pentru dezvoltarea meșteșugurilor/serviciilor în mediul rural;
  • inițierea unui Program strategic de susținere a Centrelor de Depozitare, Colectare și Distribuție a produselor agro-alimentare românești, care să prevadă, printre altele, și obligativitatea marilor retaileri ca procentul de produse fabricate în România corespunzător unui anumit articol vândut prin rețelele acestora, să fie de cel puțin 30%;
  • anularea taxelor pe cifra de afaceri impuse furnizorilor de către marii retaileri și adoptarea Codului de bune practici care funcționează la nivelul Uniunii Europene de peste 10 ani;
  • proiectarea și lansarea unor programe speciale de finanțare (UE sau bugetul de stat), în contextul situației dificile generate de efectele negative ale pandemiei, în special pe zona de investiții, formare si programe de dezvoltare pentru mediul economic;

(Descărcați de AICI, propunerile CCIR)


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Plata TVA-ului la încasare este o problemă logistică crâncenă pentru firmele mici. Dar pe gușterii ăștia nu îi interesează decât multinaționalele…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. Plata TVA-ului la încasare este o problemă logistică crâncenă pentru firmele mici. Dar pe gușterii ăștia nu îi interesează decât multinaționalele…

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: