Șapte membri ai Consiliului Superior al Magistraturii solicită plenului revocarea Liei Savonea din funcția de preşedinte CSM, ei reclamând modul defectuos în care aceasta conduce instituția.
Lia Savonea a suferit la ședința de marți a plenului o nouă înfrângere, întrucât nu a obținut, pentru a șaptea oară, numirea Adinei Florea la conducerea Secției speciale pentru investigarea magistraților (SIIJ). De această ultimă dată, a existat cvorum (au fost prezenți toți cei 19 membri), dar s-a ajuns la blocaj, după ce numărătoarea a arătat că au fost 9 voturi „pentru”, 9 „împotrivă” și un vot anulat.
Tot la ședința de marți a CSM, procurorul Bogdan Pirlog a cerut invalidarea concursului de numire a Adinei Florea în funcția de șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), din cauza unor nereguli ce ar fi apărut în derularea procedurii.
Cei șapte magistrați semnatari ai cererii de revocare a Liei Savonea:
- judecător Mihai Andrei Bălan
- procuror Cristian Mihai Ban
- judecător Andrea Annamaria Chiş
- procuror Florin Deac
- judecător Mihai Bogdan Mateescu
- procuror Nicolae Andrei Solomon
- procuror Tatiana Toader.
Ce îi reproșează cei șapte magistrați Liei Savonea:
- a îndepărtat CSM de la rolul său constituțional, „făcând imposibilă colaborarea în cadrul organului colegial, cu consecinţe extrem de grave pe planul funcţionării şi credibilităţii acestuia atât pe plan intern, faţă de magistraţii români şi de întreaga societate, cât şi pe plan extern, în raporturile cu organismele internaţionale”
- a transmis proiectul de modificare a legislației privind activitatea Agenției Naționale de Integritate direct conducătorului comisiei parlamentare în condițiile în care doar ministrul justiţiei putea fi sesizat în acest sens şi doar de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
- a generat și a întreținut o stare conflictuală cu actualul ministru al justiției, Ana Birchall, legat de neparticiparea acestuia la unele ședințe ale Plenului Consiliului în condițiile în care a refuzat, într-o manieră arogantă şi neconstructivă să stabilească un mod de lucru previzibil pentru activitățile Consiliului care să permită unui număr cât mai mare de membri aleși sau de drept să participe la ședințe, aspect care i-a fost reproșat și de colegii judecători și procurori, membri aleși în Consiliu
- a implicat Consiliul Superior al Magistraturii într-o polemică instituțională cu Președintele României pe tema refuzului acestuia de a numi în funcția de ministru al justiției un judecător în funcție, deși Consiliul nu are nicio atribuție în această materie și nu ar trebui să se implice sub nicio formă într-o procedură ce are un caracter eminamente politic
- nu a păstrat un echilibru în gestionarea relațiilor Consiliului Superior al Magistraturii cu asociațiile profesionale ale magistraților
- a transmis opiniei publice o imagine inexactă despre diferite activități sau poziții ale Consiliului prin diverse comunicate de presă neasumate de toți membrii acestuia, fie ai Secției pentru judecători, fie ai Plenului, „omițând în mod deliberat să menționeze că au fost adoptate cu majoritatea voturilor și lăsând să se înțeleagă un fals consens asupra unor subiecte controversate”
- a dezvoltat o formă de comunicare publică personală, atunci când nu a întrunit adeziunea celorlalți membri pentru exprimarea unor opinii sau când nu a mai considerat necesar să îi consulte şi a folosit site-ul instituției pentru exprimarea unor opinii în probleme cu caracter personal
