duminică

4 decembrie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 ianuarie, 2022

Datele publicate de INS pentru T3 2021 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.256 lei lunar pe persoană și 5.704 lei pe familie. De reținut, în contextul revenirii după impactul pandemiei, veniturile bănești pe persoană au crescut cu circa 8% față de același trimestru al anului precedent, însă cele în natură s-au majorat cu doar 1,5%.

După ieșirea din criza precedentă (PIB-ul a revenit în termeni reali la nivelul din 2008 de-abia în 2014), veniturile au crescut în termeni nominali cam de două ori mai repede decât rezultatul economic (circa +130% pe gospodărie și +140% pe persoană față de numai +78% în cazul PIB). Iar asta în condițiile în care leul s-a devalorizat în raport cu euro cu doar 10,7% (media 2021 la media 2014).

Ceea ce sugerează că ar trebui să consolidăm ce am obținut, decât să intrăm într-o spirală care ar include salariile, pensiile și cursul de schimb. Pentru a pune de acord în termeni reali câștigurile și beneficiile sociale NOMINALE obținute cu situația REALĂ din economie (reamintim că PIB-ul a scăzut în 2020 cu 3,7% iar revenirea pe 2021 se profilează a fi mai scăzută decât cele 7% anunțate în prognoza de toamnă). 


Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,66 persoane în 2014 la doar 2,53 persoane în 2020, evoluție rapidă care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

//Ponderea salariilor în creștere, cea a prestațiilor sociale stagnează

De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a revenit pe creștere (69,6%, după ce scăzuse de la 69,5% în T3 2019 la 68,9% în T3 2020). Partea care revine prestațiilor sociale s-a păstrat sub 19% și a rămas semnificativ sub valorile consemnate în perioada 2014 – 2017.

Ponderea veniturilor în natură a reintrat pe scădere și a ajuns la doar 6%, la fel ca în urmă cu doi ani.  Paradoxal, pe  fondul unei evoluții bune a sectorului agricol, veniturile din agricultură s-au diminuat ca pondere la doar 1,5% din total, nivel înjumătățit în decurs de patru ani.


Pe fondul pandemiei, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a scăzut față de aceeași perioadă anului anterior, dar a rămas peste cea din 2018-2019. Totodată, revenirea din sectorul HoReCa (ajunsă în T3 2020 la aproape o treime, cu doar 0,7%, de la 2% anterior) a fost substanțială (1,6% din total) dar sub nivelurile atinse în 2018-2019.

Interesant, reluarea deplasărilor și creșterea prețurilor la combustibili nu au dus la majorarea ponderii cheltuielilor pentru transport (menținute la 6,7%), iar limitarea școlii on-line nu a condus la revenirea  sumelor alocate pentru comunicații (crescute de la 4,6% în prepandemie, la 5,9% din total, dar micșorate la 5,1%).

De reținut și creșterea părții care revine sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, care au atins un nivel minim în 2020 dar au revenit la 15,7% pe fondul liberalizării prețurilor la energie. Iar asta ÎNAINTE de impactul noilor majorări ca urmare a creșterii masive a cotațiilor internaționale.

Cheltuielile pentru sănătate au rămas relativ ridicate (5,7% de la 6% în urmă cu un an). Sumele alocate pentru recreere și cultură, înjumătățite în termeni relativi în T3 2020 față de T3 2018 (de la 7,5% la doar 3,8%) au rămas departe de uzanța anilor anteriori (doar 4,9%).

Decalajul dintre mediul urban și cel rural, în scădere

Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a păstrat schimbarea de trend după ce decalajul dintre urban și rural se majorase sistematic până în 2019, până la un raport de 165% între veniturile de la oraş și cele de la sat. Însă, aici ar putea fi vorba și despre tendința unor persoane cu posibilități de a se muta la periferia marilor orașe.

Este un semnal util pentru stoparea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice din ultimii ani.

De reținut, însă, păstrarea unor diferențe majore în structura pe surse de venit,  cu cele din drepturi salariale mai importante la oraș (76% și doar 57,6% la sat) iar cele din prestații sociale mai importante în mediul rural (21,9% și doar 17,3% la oraș), unde ponderea veniturilor în natură este net superioară („scor” 10,2% la 3,7%).

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Portul Constanța are a doua cea mai mare creștere a cantității de mărfuri transferate în 2021, plus 26% față de anul pandemiei 2020, după cea a portului belgian

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: