vineri

12 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

5 ianuarie, 2022

România s-a situat în anul 2020 pe locul 20 din 27 de state membre UE în ceea ce privește reducerea cheltuielilor de consum ale gospodăriilor în primul an al pandemiei.

Cu un declin de 4,3%, calculat de Eurostat pentru toate țările în baza ajustării valorilor la nivelul de referință din 2010, am consemnat un declin mai mare decât țări precum Slovacia (-2,3%), Danemarca (-2,4%), Lituania (2,8%) sau Polonia (3,3%).

Pentru referință, menționăm că media per total UE a fost de -8,1%, cu cele mai ridicate cote de diminuare a consumului în Malta (-22%), Croația (-16,2%), Spania (-15,8%), Grecia (-15,6%) și Cipru (-14,1%). Cu precizarea că, în structura de consum pe 12 clase de produse și servicii utilizată pentru calcularea inflației pe model european, România diferă semnificativ de media UE.




Structura cheltuielilor în gospodăriile din România, 2020 Structura cheltuielilor în gospodăriile din UE27, 2020

Dacă la noi, ordinea importanței pentru bugetul familiei este mâncare (26,4%), locuire (18,8%), transport (11,3%), mobilă și electrocasnice (7,2%) și apoi haine și încălțăminte (6,4%), în Uniune se pune accentul pe locuire (25,7%), urmată la mare distanță de mâncare (14,8%) iar transportul are o pondere similară (11,6%), urmat însă de diverse produse și servicii (11,5%, mult peste procentajul de 3,7% de la noi) și de recreere și cultură (7,2%, ceva mai mult decât 6,2% în cazul nostru).

Din analiza Eurostat, vă prezentăm și situația comparativă cu alte state a celor mai importante categorii de cheltuieli. La categoria „mâncare și băuturi non-alcoolice”, cu cele 26,4%, ne plasăm cu mult peste țări care au în principiu un consum pe locuitor mai mic per total raportat la media europeană, precum Lituania (21,7%), Estonia (21,6%) și Croația (21,4%). Importanța sumelor pentru alimentație scade sub 10% doar în Luxemburg (9,5%) și Irlanda (9,8%).

În schimb, pe segmentul de bani alocați pentru locuire (chirii, facturi de utilități etc.), cu foarte importantul beneficiu al faptului că avem 96% proprietari de case (cel mai ridicat din UE), figurăm doar pe locul 24 din 27, sub noi apărând doar Cipru (18%), Malta (16,8%) și Lituania (15,5%).

În contextul creșterii puternice a prețurilor la energie, de la electricitate și până la gazele naturale, cea mai probabilă ajustare care se va face în cazul României va fi inversarea ponderilor între mâncare și locuire, cu consecințele de rigoare în privința cantității sau calității consumului alimentar.


Utilizarea acestei resurse „de ultimă instanță” pentru a face față cheltuielilor lunare (de-abia în primăvară, după ridicarea plafonărilor vom vedea efectul complet) ne va alinia forțat spre media europeană. Marea întrebare este însă, cum se vor descurca nu doar cei cu venituri mici dar și cei care nu posibilitatea de a deține o locuință proprietate personală.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: