Serbia va primi 610 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru o cale ferată rapidă de la Belgrad la Niš, a anunțat marți Belgradul. Construcția este de așteptat să înceapă în 2024, iar trenurile de pe noua cale ferată vor atinge o viteză de 200 de kilometri pe oră. Investiția va permite ca distanța Nis – Budapesta să fie parcursă în patru ore și jumătate, iar pentru a ajunge la Sofia vor fi suficiente două ore și 30 de minute.
Este cel mai mare grant UE primit până acum de Serbia. Documentul a fost semnat marți de șeful Băncii Europene de Investiții pentru Balcanii de Vest, Alessandro Bragonzi, și de ministrul sârb al Construcțiilor, Transporturilor și Infrastructurii, Goran Vesić.
Momentul a fost marcat de președintele sârb Aleksandar Vučić și comisarul UE pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, care au avut o întâlnire simbolică în trenul ce parcurge traseul viitoarei căi ferate rapide.
„Sunt bucuros să fiu din nou în Serbia, iar acest proiect poate schimba realitatea nu numai pentru cetățenii sârbi, ci și pentru oamenii din întreaga regiune”, a declarat comisarul Varhelyi, citat de publicația sârbă B92.
(Citește și: „Se lucrează la calea ferată UE – Orientul Mijlociu: își face România gară?„)
În discursul său, comisarul european s-a referit și la prima parte a pachetului UE de ajutor energetic pentru Balcanii de Vest. „Sperăm că aproximativ 150 de milioane de euro, pe care le-am pus în bugetul Serbiei, vor ajuta la depășirea dificultăților din această iarnă și la depășirea efectelor crizei energetice”.
Președintele Vučić l-a numit pe Varhelyi un mare prieten al Serbiei și i-a mulțumit pentru tot ceea ce a făcut până acum pentru țară.
România, absentă din enumerarea țărilor de care se va lega viitorul tren de mare viteză
„Vom ajunge de la Belgrad la Niš cu trenul într-o oră și jumătate, astăzi durează șase ore călătoria”, a declarat președintele sârb, care a adăugat: „Din Niš la Budapesta durează mai puțin de 4 ore și jumătate, așa că este mai bine decât cu avionul”.
„Acest proiect este de o importanță regională fantastică, conectând nu numai cu Ungaria și Macedonia de Nord, ci și cu Bulgaria, Grecia… Cu viteza fulgerului, vom ajunge la Sofia în 2 ore și jumătate, de la Belgrad la Budapesta în două ore și 45 de minute”, a declarat președintele Serbiei.
România, în întârziere cu infrastructura feroviară de mare viteză
România are în dezvoltare, din fondurile europene alocate în exercițiul financiar 2014 – 2020, o magistrală feroviară de mare viteză de 141 de kilometri, în județele Hunedoara și Arad. Termenul de finalizare al investiției este luna august 2023, iar valoarea contractului depășește două miliarde de lei, fără TVA.
Lucrările au demarat în 2017, dar proiectul a acumulat continuu întârzieri, din varii motive. În Simeria, de exemplu, pe un sector din zona stației CFR, lucrările au fost întrerupte în 2021, timp de mai multe luni, după ce au fost descoperite zeci de proiectile neexplodate din Al Doilea Război Mondial. De asemenea, la Mintia, a intervenit o întârziere din cauza sitului arheologic al așezării daco-romane Micia.
Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru Transporturi, avertiza în ianuarie că fondurile ar putea fi pierdute, din cauza ritmului lent în care înaintează lucrările. Magistrala magistrala Simeria-Arad este cel mai mare proiect de reabilitare cale ferată din Europa, spunea eurodeputata, iar „până la finalul anului 2023, toate cele patru tronsoane ale magistralei feroviare de mare viteză construită în vestul României, între județele Hunedoara și Arad, vor trebui finalizate, altfel banii alocați pentru acest proiect vor trebui returnați”.
„Este adevărat că în ultima perioadă s-au făcut pași importanți în recuperarea întârzierilor privind absorbția fondurilor europene, însă reamintesc că ne aflăm pe ultima sută de meri în care pot fi folosite fondurile alocate României pentru exercițiul financiar 2014-2020, iar rata de absorbție este de puțin peste 70%”, a mai subliniat Corina Crețu.
***
