Situația confuză creată de evoluțiile din Ucraina ridică semne de întrebare nu doar în ce privește viitorul iminent al acestei țări, ci și în ce privește statutul minorităților și atitudinea noii puteri de la Kiev, indiferent care va fi ea după alegerile anticipate din mai. Despre cum ar putea evolua situația în cea mai mare țară cu care se învecinează România, vorbește Valentin Naumescu, profesor la facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Profesorul Naumescu crede că guvernul de la Kiev, care va include şi naţionaliştii, nu va fi tolerant faţă de minorităţile naţionale.
cursdeguvernare.ro: Ce urmări asupra drepturilor comunităţii româneşti din Ucraina are ajungerea la putere a naţionaliştilor? Deja a fost abrogată legea privind limbile minorităților.
Valentin Naumescu: În primul rând, etnicii români sunt cetăţeni ai Ucrainei şi, teoretic, orice progrese în privinţa democraţiei, a statului de drept şi drepturilor omului, a modernizării şi europenizării Ucrainei, desigur în măsura în care acestea vor fi implementate de fosta opoziţie, conform propriilor promisiuni, ar putea constitui beneficii pentru întreaga populaţie care trăieşte pe teritoriul Ucrainei, indiferent de etnie.
Aşa s-a întâmplat în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene, în anii 2000. Personal, aş manifesta mai degrabă un optimism rezervat, ca să nu spun scepticism, faţă de disponibilitatea noului regim care se conturează la Kiev de a fi foarte tolerant faţă de minorităţile naţionale.
Perioada 2005-2009, cu mai mult sau mai puţin aceiaşi actori politici la putere, nu a adus progrese pentru statutul minorităţilor naţionale. Naţionalismul este în general o caracteristică a statelor suverane tinere şi vulnerabile, care se tem de propria lor umbră şi nu au experienţa unui proiect naţional matur, consolidat, sigur pe sine. Am trecut şi noi prin asta acum vreo sută de ani, să fim sinceri, chiar Constituţia din 1923, atât de lăudată de altfel pentru multele ei virtuţi, nu era prea tolerantă cu minorităţile.
cursdeguvernare.ro: În ce măsură este afectată minoritatea românească de abrogarea legii privind limbile regionale? Românii din Ucraina ne-au spus că a fost o lege „născută moartă”, adică gândită prost, a cărei aplicare nu a avut loc şi ar fi fost oricum dificilă.
Valentin Naumescu: Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Legea respectivă oricum nu a adus mari beneficii practice minorităţilor naţionale, dar era o mai veche promisiune electorală a lui Viktor Ianukovici şi a Partidului Regiunilor. Pe hârtie, arăta bine.
România a avut poziţii corecte, dar puţin vizibile
cursdeguvernare.ro: Ce riscuri sunt pentru România să aibă la graniţă o ţară instabilă cum este acum Ucraina, la ce ar trebui să fim atenţi?
Valentin Naumescu: Acum înţelegem cu toţii, în caz că se mai îndoia cineva, cât de importante sunt apartenenţele noastre la Uniunea Europeană şi, respectiv, NATO. Din acest punct de vedere, România este şi va rămâne stabilă.
Deprecierea regiunii, şi mă refer aici la „vecinătatea estică” a Uniunii Europene, poate deteriora temporar climatul de afaceri în ţările Parteneriatului Estic, poate scădea „cota” economică a regiunii, dar poate creşte în acelaşi timp valoarea politică, de securitate şi simbolică a „resurselor de europenitate” din zonă, prin comparaţie. Republica Moldova va face unele progrese mai rapide în negocierile cu Uniunea Europeană, tocmai pentru consolidarea caracterului ei pro-european.
Expertiza României pe spaţiul est-european va deveni şi mai importantă pentru partenerii occidentali. Scutul american anti-rachetă va fi amplasat la timp în noile condiţii, deşi ştim că nu este nicio legătură între acest proiect strategic al Statelor Unite şi Estul Europei, nu?
cursdeguvernare.ro: Ce consecinţe pentru România decurg din situaţia actuală din Ucraina? Cum ar trebui să se poziţioneze România şi cum consideraţi reacţia autorităţilor române, ale Preşedinţiei şi Ministerului de Externe, instituţii abilitate cu gestionarea politicii externe a ţării?
Valentin Naumescu: România a avut poziţii corecte în principiu, dar foarte puţin vizibile în ecuaţia europeană a dosarului. Germania şi Polonia „domină” politic tema. Ministrul nostru de externe nu se vede şi nu se aude, noi fie „suntem îngrijoraţi”, fie „salutăm” progresele, dar asta nu influenţează lucrurile cu nimic.
Pe de altă parte, nu cred că este neapărat o competiţie între statele membre ale Uniunii pentru vizibilitate şi influenţă în rezolvarea tensiunilor de la Kiev, important este să se calmeze lucrurile şi apoi vom vedea cum evoluează noua guvernare. Nu trebuie să uităm că şi Statele Unite sunt foarte interesate de situaţia din Ucraina. În America de Nord există o importantă, veche şi influentă comunitate ucraineană, care a exercitat un lobby energic împotriva regimului pro-rus al lui Ianukovici.
cursdeguvernare.ro: Cum vedeţi bătălia în rîndul celor care mai ieri erau opoziţia şi sunt astăzi la putere, în condiţiile în care şi Iulia Timoşenko, şi Vitali Kliciko şi-au anunatat intenţiile de a candida la prezidenţialele din 25 mai?
Valentin Naumescu: Şi prin destrămarea marilor iubiri politice am trecut în România postcomunistă: în 1998, în 2007, poate chiar şi acum, în 2014. Ştim bine cum cei mai mari prieteni devin cei mai mari duşmani. De fapt, au mai trecut şi ucrainenii prin aceste schisme, după 2005.
Nu ştiu dacă aşa se va întâmpla şi de data aceasta, dar în mod cert nu avem cultura coaliţiilor de guvernământ în această parte a lumii, nu ştim să construim împreună cu cineva pe termen lung. La un moment dat cineva se va crede mai „şmecher” şi atunci vraja se rupe. Pe de altă parte, cum spun americanii, too many skeletons in the closet...La „momentul potrivit” apar toate. Să le dorim, totuşi, succes politicienilor ucraineni pro-europeni!
Rusia îşi va apăra interesele strategice
cursdeguvernare.ro: Care este cel mai periculos, dar plauzibil scenariu pentru Ucraina în viitor?
Valentin Naumescu: De departe, pericolul cel mai mare este ca Rusia să nu accepte pierderea influenţei strategice asupra Ucrainei, influenţă apărată cu atâta tenacitate în preajma Summitului de la Vilnius, şi să încerce să creeze tot felul de probleme noului regim. Pârghii ar avea la dispoziţie, de la aprovizionarea cu gaz şi datoriile masive ale Ucrainei faţă de Rusia, până la regiunea estică a ţării, majoritar rusofonă.
De exemplu, în portul Sevastopol de la Marea Neagră staţionează flota militară rusă, cu un acord reînnoit recent de Ianukovici, până în 2042. Credeţi că vor pleca pur şi simplu dacă noul guvern de la Kiev le va spune că Ucraina vrea să meargă spre Occident?
Scenariul sciziunii est-vest este vehiculat de ceva vreme, nu e unul nou. Poate fi însă evitat, cu mult tact şi inteligenţă politică, dar şi cu ajutor financiar extern, masiv şi urgent.
cursdeguvernare.ro: Ce credeţi că va face Rusia mai departe?
Valentin Naumescu: Nu am de unde să ştiu ce va face Rusia în mod exact, dar pot să vă dau un răspuns simplu şi generic: îşi va apăra interesele strategice, aşa cum înţelege Moscova să le definească astăzi. Putem fi sau nu de acord cu doctrina strategică actuală a Federaţiei Ruse, dar nu putem să o ignorăm.
