Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Ucraina/ Valentin Naumescu: Situația poate scădea ”cota” economică a regiunii, dar o poate crește pe cea politică și de securitate

de Anne-Marie Blajan 24.2.2014

Situația confuză creată de evoluțiile din Ucraina ridică semne de întrebare nu doar în ce privește viitorul iminent al acestei țări, ci și în ce privește statutul minorităților și atitudinea noii puteri de la Kiev, indiferent care va fi ea după alegerile anticipate din mai. Despre cum ar putea evolua situația în cea mai mare țară cu care se învecinează România, vorbește Valentin Naumescu, profesor la facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Profesorul Naumescu crede că guvernul de la Kiev, care va include şi naţionaliştii, nu va fi tolerant faţă de minorităţile naţionale.

cursdeguvernare.ro: Ce urmări asupra drepturilor comunităţii româneşti din Ucraina are ajungerea la putere a naţionaliştilor? Deja a fost abrogată legea privind limbile minorităților.

Valentin Naumescu: În primul rând, etnicii români sunt cetăţeni ai Ucrainei şi, teoretic, orice progrese în privinţa democraţiei, a statului de drept şi drepturilor omului, a modernizării şi europenizării Ucrainei, desigur în măsura în care acestea vor fi implementate de fosta opoziţie, conform propriilor promisiuni, ar putea constitui beneficii pentru întreaga populaţie care trăieşte pe teritoriul Ucrainei, indiferent de etnie.

Aşa s-a întâmplat în România şi în alte state membre ale Uniunii Europene, în anii 2000. Personal, aş manifesta mai degrabă un optimism rezervat, ca să nu spun scepticism, faţă de disponibilitatea noului regim care se conturează la Kiev de a fi foarte tolerant faţă de minorităţile naţionale.

Perioada 2005-2009, cu mai mult sau mai puţin aceiaşi actori politici la putere, nu a adus progrese pentru statutul minorităţilor naţionale. Naţionalismul este în general o caracteristică a statelor suverane tinere şi vulnerabile, care se tem de propria lor umbră şi nu au experienţa unui proiect naţional matur, consolidat, sigur pe sine. Am trecut şi noi prin asta acum vreo sută de ani, să fim sinceri, chiar Constituţia din 1923, atât de lăudată de altfel pentru multele ei virtuţi, nu era prea tolerantă cu minorităţile.

cursdeguvernare.ro: În ce măsură este afectată minoritatea românească de abrogarea legii privind limbile regionale? Românii din Ucraina ne-au spus că a fost o lege „născută moartă”, adică gândită prost, a cărei aplicare nu a avut loc şi ar fi fost oricum dificilă.

Valentin Naumescu: Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile. Legea respectivă oricum nu a adus mari beneficii practice minorităţilor naţionale, dar era o mai veche promisiune electorală a lui Viktor Ianukovici şi a Partidului Regiunilor. Pe hârtie, arăta bine.

România a avut poziţii corecte, dar puţin vizibile

cursdeguvernare.ro: Ce riscuri sunt pentru România să aibă la graniţă o ţară instabilă cum este acum Ucraina, la ce ar trebui să fim atenţi?

Valentin Naumescu: Acum înţelegem cu toţii, în caz că se mai îndoia cineva, cât de importante sunt apartenenţele noastre la Uniunea Europeană şi, respectiv, NATO. Din acest punct de vedere, România este şi va rămâne stabilă.

Deprecierea regiunii, şi mă refer aici la „vecinătatea estică” a Uniunii Europene, poate deteriora temporar climatul de afaceri în ţările Parteneriatului Estic, poate scădea „cota” economică a regiunii, dar poate creşte în acelaşi timp valoarea politică, de securitate şi simbolică a „resurselor de europenitate” din zonă, prin comparaţie. Republica Moldova va face unele progrese mai rapide în negocierile cu Uniunea Europeană, tocmai pentru consolidarea caracterului ei pro-european.

Expertiza României pe spaţiul est-european va deveni şi mai importantă pentru partenerii occidentali. Scutul american anti-rachetă va fi amplasat la timp în noile condiţii, deşi ştim că nu este nicio legătură între acest proiect strategic al Statelor Unite şi Estul Europei, nu?

cursdeguvernare.ro: Ce consecinţe pentru România decurg din situaţia actuală din Ucraina? Cum ar trebui să se poziţioneze România şi cum consideraţi reacţia autorităţilor române, ale Preşedinţiei şi Ministerului de Externe, instituţii abilitate cu gestionarea politicii externe a ţării?

Valentin Naumescu: România a avut poziţii corecte în principiu, dar foarte puţin vizibile în ecuaţia europeană a dosarului. Germania şi Polonia „domină” politic tema. Ministrul nostru de externe nu se vede şi nu se aude, noi fie „suntem îngrijoraţi”, fie „salutăm” progresele, dar asta nu influenţează lucrurile cu nimic.

Pe de altă parte, nu cred că este neapărat o competiţie între statele membre ale Uniunii pentru vizibilitate şi influenţă în rezolvarea tensiunilor de la Kiev, important este să se calmeze lucrurile şi apoi vom vedea cum evoluează noua guvernare. Nu trebuie să uităm că şi Statele Unite sunt foarte interesate de situaţia din Ucraina. În America de Nord există o importantă, veche şi influentă comunitate ucraineană, care a exercitat un lobby energic împotriva regimului pro-rus al lui Ianukovici.

cursdeguvernare.ro: Cum vedeţi bătălia în rîndul celor care mai ieri erau opoziţia şi sunt astăzi la putere, în condiţiile în care şi Iulia Timoşenko, şi Vitali Kliciko şi-au anunatat intenţiile de a candida la prezidenţialele din 25 mai?

Valentin Naumescu: Şi prin destrămarea marilor iubiri politice am trecut în România postcomunistă: în 1998, în 2007, poate chiar şi acum, în 2014. Ştim bine cum cei mai mari prieteni devin cei mai mari duşmani. De fapt, au mai trecut şi ucrainenii prin aceste schisme, după 2005.

Nu ştiu dacă aşa se va întâmpla şi de data aceasta, dar în mod cert nu avem cultura coaliţiilor de guvernământ în această parte a lumii, nu ştim să construim împreună cu cineva pe termen lung. La un moment dat cineva se va crede mai „şmecher” şi atunci vraja se rupe. Pe de altă parte, cum spun americanii, too many skeletons in the closet...La „momentul potrivit” apar toate. Să le dorim, totuşi, succes politicienilor ucraineni pro-europeni!

Rusia îşi va apăra interesele strategice

cursdeguvernare.ro: Care este cel mai periculos, dar plauzibil scenariu pentru Ucraina în viitor?

Valentin Naumescu: De departe, pericolul cel mai mare este ca Rusia să nu accepte pierderea influenţei strategice asupra Ucrainei, influenţă apărată cu atâta tenacitate în preajma Summitului de la Vilnius, şi să încerce să creeze tot felul de probleme noului regim. Pârghii ar avea la dispoziţie, de la aprovizionarea cu gaz şi datoriile masive ale Ucrainei faţă de Rusia, până la regiunea estică a ţării, majoritar rusofonă.

De exemplu, în portul Sevastopol de la Marea Neagră staţionează flota militară rusă, cu un acord reînnoit recent de Ianukovici, până în 2042. Credeţi că vor pleca pur şi simplu dacă noul guvern de la Kiev le va spune că Ucraina vrea să meargă spre Occident?

Scenariul sciziunii est-vest este vehiculat de ceva vreme, nu e unul nou. Poate fi însă evitat, cu mult tact şi inteligenţă politică, dar şi cu ajutor financiar extern, masiv şi urgent.

cursdeguvernare.ro: Ce credeţi că va face Rusia mai departe?

Valentin Naumescu: Nu am de unde să ştiu ce va face Rusia în mod exact, dar pot să vă dau un răspuns simplu şi generic: îşi va apăra interesele strategice, aşa cum înţelege Moscova să le definească astăzi. Putem fi sau nu de acord cu doctrina strategică actuală a Federaţiei Ruse, dar nu putem să o ignorăm.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.2.2014

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult

Europa

Donald Tusk va candida pentru poziția de lider al Partidului Popular European

Iulian Soare

Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European… Mai mult

Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult