Dezbaterile despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu apar în mai multe state din Europa, în contextul războiului din Ucraina, al cărui sfârșit este tot mai greu de întrevăzut. Aproximativ 52% din cetățenii germani sunt în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, potrivit unui sondaj de opinie al institutului Forsa. Germania a renunţat la serviciul militar obligatoriu în iulie 2011.
În UE, mai multe state analizează o posibilă măsură de acest gen, iar câteva au reintrodus deja această obligație.
Cei care se opun acestei eventuale de măsuri reprezintă 43% din respondenți, iar 5% nu au exprimat nicio opinie.
Persoanele în vârstă sunt cei mai fermi susținători ai reluării serviciului militar obligatoriu, mai arată sondajul realizat de revista germană Stern. În inetriorul acestei categorii de vârstă, 59% sunt favorabili măsurii.
În contrast, tot 59% dintre respondenţii cu vârsta între 18 şi 29 de ani, care ar putea fi vizați de obligativitate, s-au declarat împotriva serviciului militar obligatoriu.
Nu s-au pus întrebări şi referitor la durata şi organizarea unui astfel de serviciu.
(Citește și: Analiză / Forțele armate ale României în contextul agresivității Rusiei: o comparație cu alte armate europene și cu politica de recrutare de combatanți)
Cancelarul Scholz s-a opus anul trecut unei propuneri în acest sens făcută de ministrul Apărăii, dar mai mulți politicieni cer o dezbatere
Revenirea la armata obligatorie poate avea loc numai dacă Bundestagul constată nevoia urgentă de apărare a țării, reglementată în legea fundamentală.
Anul trecut, doar 181.500 de bărbaţi şi femei serveau în cadrul forţelor armate germane. Pentru întărirea capacităţilor de apărare, guvernul german vizează o creştere considerabilă a Bundeswehr.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, examinează actualmente modele de stagiu militar obligatoriu.
Anul trecut, cancelarul Scholz a respins propunerea ministrului vizând introducerea serviciului militar obligatoriu.
Cu toate acestea, apelurile pentru o dezbatere pe această temă vin din partea întregului spectru politic din Germania. Comisarul parlamentar pentru forțele armate, Eva Högl (reprezentantă a Partidului Social-Democrat, la fel ca Olaf Scholz și Boris Pistorius), a sugerat o dezbatere privind un „an de serviciu” obligatoriu în armată sau în instituții civile. Ea a mai explicat și că oamenii din armată ar trebui să promoveze aspecte din activitatea lor în școli.
Reintroducerea acestuia întâmpină rezistenţă din partea formaţiunilor din coaliţia guvernamentală a cancelarului Olaf Scholz, mai ales în partea Partidului Liberal Democrat (pro-afaceri), dar şi a Partidului Social-Democrat al cancelarului şi a Verzilor.
Invazia Rusiei a pus subiectul pe agenda statelor din Europa
După invadare Ucrainei de către Rusia, mai multe țări și-au mărit bugetele de apărare și încep să reconsidere serviciul militar obligatoriu. Dezbaterile pe acest din urmă subiect nu au avansat decât în câteva țări, de la granița de est a UE, relata Deutsche Welle.
Ucraina și Lituania. La scurt timp după anexarea Crimeei, Ucraina (2014) și Lituania (2015) au reintrodus serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani, respectiv 25 de ani. După atacul Rusiei asupra Ucrainei din 20 februarie 2022, guvernul a promulgat o lege conform căreia toți bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani pot fi recrutați pentru a servi în armată.
Letonia. Această țară baltică este unul din statele membre ale NATO care se învecinează cu Rusia. Printre acestea se numără și Estonia și Finlanda, nou membru NATO, care nu au abolit niciodată recrutarea. Începând din 2024, toți bărbații din Letonia cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să urmeze 11 luni de pregătire militară. Începând cu 2028, 7500 de letoni vor fi chemați în fiecare an în armată. Potrivit NATO, acesta este numărul de soldați profesioniști pe care îl avea țara în 2022.
Olanda și Suedia. Forțelor armate olandeze le lipsesc aproximativ 9.000 de recruți. De aceea, guvernul ia în considerare posibilitatea de a mări efectivele armatei prin serviciul obligatoriu, așa cum face Suedia din 2018. Cea mai mare țară scandinavă a abolit serviciul militar obligatoriu în 2010. În 2018, acesta a fost reintrodus, deoarece nu s-au găsit suficienți voluntari pentru serviciul militar. De atunci, toți tinerii în vârstă de peste 18 ani trebuie să se prezinte la serviciul militar. Însă, la fel ca în Norvegia, numai o mică parte dintre ei sunt recrutați.
Norvegia și Danemarca. Începând din 2016, în țara de origine a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, toți bărbații și femeile trebuie să se prezinte la serviciul militar la vârsta de 18 ani. Totuși, doar aproximativ 9.000 dintre cei 60.000 de candidați care dau testul de aptitudini în fiecare an sunt chemați pentru 19 luni în serviciu militar. Din cauza procesului de selecție strict, surse oficiale spun că serviciul militar în Norvegia se bucură de un prestigiu similar cu al calificărilor superioare în educație. În Danemarca, recrutarea este obligatorie, dar există suficienți voluntari pentru a satisface cererea.
Franța. Franța dezbate oportunitatea introducerii unui stagiu militar ”light”. Președintele Emmanuel Macron a introdus „serviciul național universal” în 2019, în cadrul căruia tinerii pot servi în mod voluntar timp de o lună. Acum, guvernul ia în considerare posibilitatea de a face acest lucru obligatoriu pentru toți francezii cu vârste cuprinse între 15 și 17 ani. Două săptămâni din acest serviciu sunt efectuate în instituții cu structură militară.
Stagiul militar în România
În România, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat din 2007, însă discuția despre introducerea stagiului militar voluntar este actuală, în condițiile războiului ruso-ucrainean. Trebuie spus că prima încercare de reintroducere a serviciului militar obligatoriu a eșuat, în 2015.
- înainte de 1989, serviciul militar era obligatoriu pentru toți cetățenii de sex masculin. Înainte de Revoluție, armata României număra peste 300.000 de oameni.
- înainte de 1989 – bărbații puteau fi chemați pentru îndeplinirea serviciului militar de la 20 la 50 de ani, iar femeile de la 18 la 45 de ani (erau teriștii – termen redus – 9 luni înainte de facultate; studentele făceau pregătire militară în timpul facultății);
- în anul 2004 România aderă la NATO, și se obligă a trece prin 3 stadii de restructurare. Primul stagiu de restructurare a fost completat până în anul 2007 (de la 300.000 de militari în 1989 – 200.000 în anul 2001 – să se ajungă la 90.000 de angajați, dintre care – 75.000 militari și 15.000 civili. Dintre cei 75.000 de militari – 45.800 vor reprezenta forțele terestre; 13.250 forțele aeriene; 6.800 forțele navale; 8.800 alte sarcini. Al doilea stagiu s-a încheiat în anul 2015, când forțele armate au fost reduse la 80.000 de oameni. Stagiul al treilea ar urma a fi realizat până în anul 2025;
- în anul 2007, serviciul militar obligatoriu în România a fost suspendat;
- în anul 2023, în structura Forțelor Terestre Române intră – Infanteria; Artileria; Tancurile; Rachetele și Artileria Antiaeriană; Geniu; Unitățile și Subunitățile de Apărare CBRN; Poliția Militară;
****
