Studiul realizat de Reveal Marketing Research relevă faptul că 52% dintre români s-au implicat în acţiuni de susţinere şi întrajutorare a refugiaţilor ucraineni, scrie Agerpres.
În contextul războiului din Ucraina, Reveal Marketing Research a derulat un studiu pentru a afla percepţia românilor cu privire la realitatea actuală, dar şi dacă s-au implicat sau intenţionează să se implice în acţiuni de întrajutorare.
Conform cercetării, opt din zece respondenţi declară că au realizat acţiuni caritabile în ultimul an, în particular tinerii şi persoanele cu venit mediu şi mare. Când vine vorba despre modul în care s-au implicat, 55% au declarat că au ajutat prin donarea de haine, produse sanitare, alimente neperisabile şi alte produse esenţiale, iar 43% au ajutat prin completarea formularului de redirecţionare a 3,5% din impozitul pe venit.
Ajutorul românilor s-a îndreptat şi spre donarea de bani pentru cauze umanitare (38%) şi ajutorarea persoanelor defavorizate din comunitate (31%). Pe ultimele locuri se află voluntariatul în cadrul unui ONG (13%) şi activismul politic/social (8%).
Bugetul anual alocat de persoanele care aleg să doneze bani este de 453 de lei. Bugetul alocat este ridicat în rândul persoanelor active cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani, dar şi în rândul persoanelor cu venituri mari.
Alimentele (72%), serviciile de cazare (70%) şi asistenţa medicală (55%) sunt categoriile de asistenţă considerate a fi cele mai importante pentru refugiaţii din Ucraina de persoanele cu vârsta peste 55 de ani.
Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani consideră într-o măsură semnificativ mai mare că persoanele refugiate au nevoie de servicii de traducere (35%), comparativ cu total eşantion (18%).
În plus, doar 13% dintre respondenţi consideră că refugiaţii din Ucraina au nevoie de asistenţă financiară, într-o măsură mai ridicată persoanele cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani.
81% dintre persoanele intervievate consideră că România au fost proactive în ajutorul acordat refugiaţilor din Ucraina, iar 74% consideră că ţările vecine Ucrainei au oferit ajutorul necesar acestora. De altfel, 55% dintre respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar ajuta într-un context similar.
6 din 10 români spun că şi-ar oferi locuinţa pentru cazarea refugiaţilor dacă ar avea spaţiul necesar, iar 57% declară că ar fi dispuşi să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta situaţia refugiaţilor din Ucraina.
Datele studiului relevă faptul că persoanele cu vârsta peste 55 de ani declară într-o măsură mai mică faptul că au simţit o presiune socială pentru a ajuta situaţia refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele între 45 şi 55 de ani declară într-o măsură semnificativ mai mare faptul că România a fost proactivă în ceea ce priveşte ajutorul oferit refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele între 35 şi 44 de ani ar fi dispuse într-o măsură semnificativ mai mare să îşi ofere timpul în mod voluntar pentru a ajuta în situaţia refugiaţilor din Ucraina. Aceeaşi categorie de respondenţi consideră că ţările vecine României ne-ar oferi suportul într-un context similar.
„De la începutul războiului în Ucraina, sectorul non-guvernamental s-a implicat în sprijinirea refugiaţilor. Multe din ONG-uri au pornit noi campanii sau au modificat programele pe care le aveau în derulare pentru a putea susţine în acest nou context”, mai arată cercetarea.
Întrebaţi fiind dacă au auzit de ONG-uri care în prezent desfăşoară o serie de acţiuni pentru sprijinirea refugiaţilor ucraineni, 80% dintre respondenţii studiului declară că au auzit de astfel de ONG-uri dintre care, în topul celor menţionate, se numără Crucea Roşie, Unicef şi Salvaţi Copiii.
„Este admirabil cât de repede s-au mobilizat românii, asociaţiile şi organizaţiile de la declanşarea războiului din Ucraina pentru a veni în ajutorul familiilor din Ucraina, prin furnizarea de alimente, asigurarea serviciilor de transport, cazare şi traducere.
Este în egală măsură meritul tuturor românilor, ONG-urilor şi Bisericii Române Ortodoxe care se implică în calitate de voluntari în oraşele din apropierea punctelor de trecere a frontierei”, a afirmat Marius Luican, CEO Reveal Marketing Research.
Studiu Reveal Marketing Research şi-a propus, de asemenea, să evalueze nivelul de optimism şi siguranţă cu privire la viitorul României, dar şi al Ucrainei, în contextul actual. Astfel că, aproape jumătate dintre respondenţi (45%) se declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa României.
Nivelul optimismului se plasează la 21%, cu un nivel mai ridicat în rândul bărbaţilor (25% vs 16% femei) şi în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (25%). În ceea ce priveşte situaţia Ucrainei, peste jumătate dintre respondenţi (55%) se declară pesimişti cu privire la viitorul şi siguranţa Ucrainei, în special persoanele cu vârste peste 55 de ani (63%). Optimişti cu privire la viitorul şi siguranţa Ucrainei sunt doar 13%, cu precădere tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani (18%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online în perioada 7 – 10 martie 2022, pe un eşantion de 1.004 respondenți reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, din mediul urban şi rural, eroarea maximă de eşantionare fiind de +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
