UPDATE: Printre cei vizați s-ar număra și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Marian Burcea, potrivit Digi24.
El a fost numit la CNAS în martie 2017, după ce a condus Casa de Asigurări de Sănătate a Armatei.
Prejudiciul total din dosar ar fi de peste 10 milioane de euro.
Funcţionari din cadrul CNAS şi ai CASMB, inclusiv persoane cu atribuţii de control, ar fi pretins foloase materiale de la reprezentanta unei societăţi care oferea asistenţă medicală la domiciliu, în schimbul renunţării la efectuarea activităţii de control la societatea respectivă.
Surse judiciare citate de Digi24 mai spun că, în contextul unui control al Curţii de Conturi, persoane din sistemul asigurărilor de sănătate au acţionat în aşa fel încât să împiedice aflarea situaţiei reale cu privire la decontarea anumitor medicamente în favoarea unor pacienţi fictivi. Astfel, medicamente în valoare de 33.000.000 de lei, au fost decontate prin întocmirea frauduloasă a unor documente medicale de natură să creeze impresia că neregulile constatate de Curtea de Conturi se încadrau într-o excepţie prevăzută în anumite norme ce ar fi fost elaborate de CNAS.
Potrivit anchetatorilor, au existat numeroase situaţii în care prioritate la aprobare şi decontare au avut dosarele medicale cu pacienţi fictivi, în timp ce solicitările pacienţilor asiguraţi care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu erau refuzate.
Pentru evitarea depistării fraudelor, se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse şi şterse date din sistemul informatic unic integrat al CNAS prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.
UPDATE: Ancheta ar viza fraudarea fondurilor CASMB prin decontarea unor servicii medicale fictive.
Sute de dosare au fost întocmite pentru a atesta în mod fals îngrijirea la domiciliu a unor pacienți, potrivit unor surse Agerpres.
Din cauza acestor cheltuieli fictive, pacienților asigurați care aveau nevoie în mod real de aceste servicii au fost refuzați.
În dosar ar fi acuzate mai mulți funcționari din CSAMB, dar și complicii lor din CNAS.
****
Știrea inițială:
Procurorii anticorupție efectuează 50 de percheziții la sediul unor firme și la două instituții publice, anunță DNA.
Potrivit unor informații pe surse, instituțiile publice sunt Casa Asigurări de Sănătate (CNAS) și Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB).
Prezentăm integral comunicatul DNA:
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate infracțiunilor de corupție, săvârșite în perioada 2016- august 2017.
Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziții domiciliare în 50 locații, dintre care două sunt sedii ale unor instituții publice din București, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale sau domicilii ale unor persoane”.
