Fondurile europene pe care România le poate cheltui în Educație în perioada imediat următoare depăşesc cinci miliarde euro, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Adrian Câciu, miercuri, la semnarea contractelor finanţate prin PNRR, apelul de proiecte „Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitare şi a unităţilor conexe”.
„Fondurile europene pe care le avem la dispoziţie în domeniul educaţiei depăşesc 5 miliarde euro, în perioada imediat următoare. Cele care au fost alocate sau sunt încă în implementare din perioada 2014-2020, în valoare de 3,3 miliarde euro, ajută împreună la dezvoltarea sistemului educaţional românesc şi la transformarea acestuia”, a spus ministrul Câciu, citat de News.ro.
Cele cinci miliarde de euro echivalează cu jumătate din bugetul Educației pentru acest an – de 49,509 miliarde de lei, din care 23 de miliarde reprezintă numai plata salariilor personalului din învățământul preuniversitar și alte instituții.
Banii vor contribui la atingerea unuia „dintre obiectivele strategice” ale țării, adică la crearea unei forţe de muncă calificate .
„Multe meserii şi profesii se vor transforma. Va fi vorba de o reconversie profesională dar şi o reconversie a pieţei muncii. Educaţia trebuie orientată către viitor. (…) Timpul nu ne aşteaptă, iar crizele apar succesiv şi pe unele din viitor nu le cunoaştem. Pentru asta trebuie să fim rezilienţi, dar implementarea proiectelor trebuie să fie una foarte rapidă”, a mai declarat ministrul Câciu.
(Citește și: „Economia europeană – disperată după forță de muncă. O analiză de ansamblu și specificul României„)
Contracte în valoare de 1 mld. euro
Declarațiile au fost făcute la semnarea contractelor acordate prin apelul de proiecte „Dotarea cu mobilier, materiale didactice şi echipamente digitale a unităţilor de învăţământ preuniversitare şi a unităţilor conexe”.
Numărul unităților de învățământ și al unităților conexe beneficiare ale apelului „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a unităților de învățământ preuniversitar și a unităților conexe” este 5.846, dintre care 2.455 se află în zone defavorizate.
Apelul are o alocare financiară de peste 1 miliard de euro și în cadrul său au fost selectate spre finanțare 2.538 de proiecte.
Fondurile vot fi utilizate pentru patru tipuri de investiții din Componenta 15 a Planului Național de Redresare și Reziliență al României, cu următoarele bugete:
- Investiția 9 – Asigurarea echipamentelor și a resurselor tehnologice digitale din unitățile de învățământ preuniversitar – 2.151.330.641,79 lei fără TVA
- Investiția 11 – Asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare – 2.605.220.712, 12 lei fără TVA
- Investiția 13 – Echiparea laboratoarelor de informatică din unitățile de învățământ profesional și tehnic (ÎPT) – 44.748.565,75 lei fără TVA
- Investiția 14 – Echiparea atelierelor de practică din unitățile de învățământ profesional și tehnic (ÎPT) – 284.007.318, 28 lei fără TVA.
Dotarea cu echipamente digitale destinate procesului educațional se va face atât la nivelul laboratoarelor de informatică, dar și al sălilor de clasă/grupă, sălilor destinate activităților extrașcolare, precizează Ministerul Educației într-un răspuns oferit CursdeGuvernare.ro.
Astfel, fiecare laborator de informatică va cuprinde cel puțin:
- a) o tablă interactivă + support
- b) sisteme de tip desktop cu monitor sau sisteme all-in-one sau laptop – pentru fiecare elev + cadru didactic
- c) un sistem sunet
- d) o imprimantă multifuncțională
- e) o cameră videoconferință
- f) un router wifi g) alte dispozitive și echipamente tehnologice adaptate nevoilor identificate la nivelul fiecărei unități de învățământ, utilizate în scop didactic și care să asigure desfășurarea optimă a procesului educațional. Pentru dotarea cu echipamente IT a sălilor de clasă.
- În ceea ce privește sălile de clasă/grupă, sălile destinate activităților extrașcolare, fiecare va cuprinde cel puțin:
- a) o tablă interactivă de min. 65 inch + suport
- b) laptop sau sistem all-in-one – pentru cadrul didactic
- c) un sistem de sunet
- d) o cameră videoconferință
- e) o imprimantă multidisciplinară
- f) un scanner documente portabil g) alte dispozitive și echipamente tehnologice adaptate nevoilor identificate la nivelul fiecărei unități de învățământ, utilizate în scop didactic și care să asigure desfășurarea optimă a procesului educațional.
Vor fi dotate, conform Ministerul Educației:
- 4.398 de laboratoare de informatică din unități de învățământ preșcolar, primar, gimnazial, liceal și 516 laboratoare de informatică din licee de învățământ profesional și tehnic.
- De asemenea, vor fi dotate 88.510 săli de clasă/grupă, săli pentru activități extrașcolare din unitățile conexe eligibile cu echipamente digitale pentru organizarea învățării, inclusiv în mediul virtual.
Salariile profesorilor au crescut, legile învățământului au fost aprobate, începe și dotarea școlilor, sunt așteptate output-urile
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat că investiţiile de peste 1 miliard de euro sunt necesare şi pentru realizarea reformelor din pachetul legilor educaţiei. ”Infrastructura educaţională adecvată permite aplicarea noilor metode pedagogice, crescând motivaţia elevilor dar şi a cadrelor didactice pentru un învăţământ de calitate”, a spus ea, citată de News.ro.
Pentru Educație, anul 2023 a adus mai multe modificări importante:
- salariile profesorilor s-au majorat, în urma grevei generale, cu 25%, adică o sumă medie de 1.300 de lei
- au fost aprobate cele două legi ale Educației – Legea învățământului preuniversitar și cea a învățământului universitar
- s-au lansat achizițiile prin PNRR pentru dotarea școlilor cu materiale didactice, mobilier, laboratoare, echipamente digitale etc.
În acești parametri noi, în următorii ani ar trebui să apară și rezultatele, adică revenirea de la cel mai coborât nivel la care a ajuns sistemul.
(Citește și: „Inegalități brutale la evaluarea națională: rural – 4 din 10 elevi nu au luat 5 la matematică; 3 din 10 elevi nu au reușit nota 5 la română„)
Pentru a exemplifica situația dezastrului din domeniu sunt suficiente câteva date de la examenele din această vară:
- 24,6%, adică aproape un sfert din elevii prezenți la Evaluarea Națională, nu au reușit să obțină nota 5 la matematică. Rezultatul este sub cel din 2022 (când 22,5% din candidați au avut note sub 5), dar mai bun decât în ceilalți ani de după 2012. La limba română, însă, ponderea celor cu notă sub 5 este a doua cea mai mare din 2013, inclusiv, și până acum – 22,6% din elevi.
- Un număr dublu de copii din mediul rural, comparativ cu cei din urban, nu au avut medii de cel puțin 5: 25.488 în rural, față de 13.601 candidați în urban.
- Mai puțin de jumătate dintre candidații de la sesiunea de anul acesta nu au obținut peste 7, nota minimă pentru a obține titularizarea pe post, iar 26 de candidați au fost eliminați din examen pentru fraudă sau tentativă de fraudă.
****
