fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

de Marin Pana , 7.1.2020

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre.

Pentru anii următori – pentru care se fac strategiile și politicile oficiale, merită consemnate câteva diferențe notabile în ce priveste prognozele pe indicatori esențiali. Unele ar putea ajuta la recalibrarea deciziilor guvernamentale.

1.Creșterea Produsului Intern Brut (% față de anul anterior)

Dacă estimarea pentru anul în curs făcută de FMI este identică cu cea a Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză (CNSP), respectiv +4%, creșterea PIB este văzută de instituția internațională în termeni ceva mai moderați, cu valori care se duc spre o diferență de circa un punct procentual.

Astfel, cumulat pentru următorii patru ani, rezultatul economic al României ar trebui să avanseze cu 17,5% în viziunea națională și doar 13,1% potrivit datelor furnizate de FMI. Ceea ce simplificat, arată o diferență cam de un an în procesul de dezvoltare al țării. De aceea, reamintim că mai multe obligații deja asumate de guvern au fost făcute pe ideea unei creșteri sistematice de peste cinci procente pe an.

Simplificat, procentul deja ajustat în minus de noua guvernare, la care se adaugă procentul în minus sugerat de datele FMI ar impune, din motive de prudență elementară, o amânare de doi ani a aplicării unor măsuri sociale necesare, așteptate, dar situate peste posibilitățile economice care se conturează.

2.Soldul contului curent

Un indicator-cheie care ne va pune probleme pentru finanțarea fluxului financiar negativ al țării, sodul contului curent, este văzut în ameliorare atât de către CNSP cât și de FMI. Există, însă, o diferență notabilă în cele două prognoze, diferență dată de limita tehnică acceptată potrivit tabloului de bord al dezechilibrelor economice la nivel european.

Limita permisă este -4% din PIB ca medie pe parcursul celor mai recenți trei ani luați în calcul iar noi am depășit-o deja atât în 2018 (-4,6% din PIB) cât și (deja) după primele zece luni din 2019 (-4,9% din PIB vede CNSP pe final de an față de -5,5% conform FMI). Ori, prognoza națională anticipează o reintrare deasupra liniei roșii de -4% în 2021, în timp ce FMI e pesimist în această privință, chiar și pentru anul 2023.

3.Indicele prețurilor de consum

Oarecum surprinzător, deși vine cu o valoare ceva mai mare pentru anul 2020, mai spre limita de sus a coridorului vizat, prognoza FMI este chiar mai optimistă în privința evoluției prețurilor, anticipând nu doar încadrarea dar chiar o atingere cât se poate precisă a țintei de 2,5% plus/minus 1 punct procentual în 2022 – 2023.

4.Datoria publică brută (% din PIB)

În ce privește îndatorarea țării, atunci când se compară datele oficiale din Strategia fiscal-bugetară prezentată pentru perioada 2020 – 2022 și prognoza FMI, lucrurile se complică. „Pe termen mediu (2020 – 2022) datoria guvernamentală brută se va situa sub 40,0% din PIB” se arată în Strategie, care vede chiar o stabilizare în 2022 mult sub pragul de 40%.

Din păcate, dincolo de faptul că analiza FMI vede valori mai mari încă din 2020, se poate observa cum limita de 40% ar urma să fie trecută în 2022 iar tendința este una de creștere spre 43,1% în 2023, ceea ce este cu totul altceva în raport cu estimarea guvernamentală. De remarcat și faptul că termen mediu ar fi undeva între 3 și 5 ani iar noi am ales să prezentăm trei, FMI a mers pe cinci.

5.Deficitul bugetului public (% din PIB)

Explicația vine imediat, din perspectiva diferită asupra rezultatelor care ar urma să se consemneze în execuția bugetară. FMI se arată sceptic în privința reintrării în marja de trei procente pentru eventualul minus al finanțelor publice ( rezervat, de altfel, pentru situații de criză și nu de creștere robustă).

Din nou, nu avem o perspectivă pe cinci ani din partea responsabililor naționali (faptul că alegerile se țin odată la patru ani ar fi de luat aminte). Cert este că implicațiile în privința intrării pe o perioadă mai lungă în procedura de deficit excesiv, cu potențiala aplicare a unor sancțiuni financiare din partea UE ar trebui să ne facă cât se poate de atenți.

Una peste alta, așa cum ne așternem acum, așa ne vom descurca în următorii ani. O caracteristică esențială a rasei umane este capacitatea de a anticipa și de a lua măsuri înainte ca ceva neplăcut să se întâmple (feed-before, în limba engleză). Din păcate, semnele sunt că noi nu prea realizăm nici ceea ce se cheamă feed-back, adică să nu mai repetăm din erorile trecute.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.1.2020

Un raspuns

  1. Caliman Eugen
    18.1.2020, 1:03 pm

    Cum altfel ar putea evolua economia si datele statistice, decit “din rau in mai rau” in anii ce vin, in lipsa REINDUSTRIALIZARII Romaniei?

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul a aprobat memorandumul de susținere a companiilor mari, operațional în 30 de zile, promite Florin Cîțu

Vladimir Ionescu

Ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a anunţat, joi seară, că Guvernul a aprobat memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari, spunând că şi acestea… Mai mult

Stiri

Ministerul Finanțelor continuă să ia bani masiv din piață, înaintea anunțării ratingului de țară de către S&P

Alexandra Pele

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a împrumutat, joi, 2,2 miliarde de lei de pe piața internă, apetitul bancherilor pentru titlurile de stat fiind ridicat. Suma este… Mai mult

Stiri

VIDEO Prof. Dr. Alexandru RAFILA: Ar trebui să ne preocupe accesul echitabil la vaccinul anti-COVID

Redacţia

Au început discuțiile privind accesul echitabil la vaccin și aceasta asta ar trebui să fie preocuparea celor din țară, a spus Alexandru Rafila, membru în… Mai mult

Europa

BCE: Zona euro va înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020

Vladimir Ionescu

Zona euro ar putea înregistra o contracție de 8,7% din PIB în 2020, ca urmare a blocajelor generate de criza epidemiologică. În 2021, creşterea economică… Mai mult

Stiri

Eugen Rădulescu, BNR: Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului

Vladimir Ionescu

Reducerea mai agresivă a ratelor de dobândă ar antrena aproape imediat un atac asupra cursului valutar, ce nu ar mai putea fi stăvilit, susţine Eugen… Mai mult

Europa

Economia germană va reveni la puterea de dinaintea crizei abia în a doua parte a anului 2022

Adrian N Ionescu

Obiectivul Ministerului german al Economiei  este ca economia Germaniei, cea mai mare din Europa, să revină la nivelurile de dinaintea crizei în a doua jumătate… Mai mult

Stiri

Organizațiile Pacienților cu Afecțiuni Cronice: Atenție la bolnavi, în continuare sunt internate doar urgențele

Vladimir Ionescu

În continuare, spitalele internează doar cazurile încadrate ca urgențe, majoritatea bolnavilor fiind amânați  până după 15 iunie, reclamă Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).… Mai mult