miercuri

25 mai, 2022

5 date economice pentru anii care vin – Prognoza oficială vs. cea a FMI

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

7 ianuarie, 2020

Față în față: datele din prognoza FMI privind România și cele ale Comisiei Nationale pentru Strategie și Prognoză pe care lucrează, îndeobște guvernele noastre.

Pentru anii următori – pentru care se fac strategiile și politicile oficiale, merită consemnate câteva diferențe notabile în ce priveste prognozele pe indicatori esențiali. Unele ar putea ajuta la recalibrarea deciziilor guvernamentale.

1.Creșterea Produsului Intern Brut (% față de anul anterior)


Dacă estimarea pentru anul în curs făcută de FMI este identică cu cea a Comisiei Naționale pentru Strategie și Prognoză (CNSP), respectiv +4%, creșterea PIB este văzută de instituția internațională în termeni ceva mai moderați, cu valori care se duc spre o diferență de circa un punct procentual.

Astfel, cumulat pentru următorii patru ani, rezultatul economic al României ar trebui să avanseze cu 17,5% în viziunea națională și doar 13,1% potrivit datelor furnizate de FMI. Ceea ce simplificat, arată o diferență cam de un an în procesul de dezvoltare al țării. De aceea, reamintim că mai multe obligații deja asumate de guvern au fost făcute pe ideea unei creșteri sistematice de peste cinci procente pe an.

Simplificat, procentul deja ajustat în minus de noua guvernare, la care se adaugă procentul în minus sugerat de datele FMI ar impune, din motive de prudență elementară, o amânare de doi ani a aplicării unor măsuri sociale necesare, așteptate, dar situate peste posibilitățile economice care se conturează.

2.Soldul contului curent


Un indicator-cheie care ne va pune probleme pentru finanțarea fluxului financiar negativ al țării, sodul contului curent, este văzut în ameliorare atât de către CNSP cât și de FMI. Există, însă, o diferență notabilă în cele două prognoze, diferență dată de limita tehnică acceptată potrivit tabloului de bord al dezechilibrelor economice la nivel european.

Limita permisă este -4% din PIB ca medie pe parcursul celor mai recenți trei ani luați în calcul iar noi am depășit-o deja atât în 2018 (-4,6% din PIB) cât și (deja) după primele zece luni din 2019 (-4,9% din PIB vede CNSP pe final de an față de -5,5% conform FMI). Ori, prognoza națională anticipează o reintrare deasupra liniei roșii de -4% în 2021, în timp ce FMI e pesimist în această privință, chiar și pentru anul 2023.

3.Indicele prețurilor de consum

Oarecum surprinzător, deși vine cu o valoare ceva mai mare pentru anul 2020, mai spre limita de sus a coridorului vizat, prognoza FMI este chiar mai optimistă în privința evoluției prețurilor, anticipând nu doar încadrarea dar chiar o atingere cât se poate precisă a țintei de 2,5% plus/minus 1 punct procentual în 2022 – 2023.

4.Datoria publică brută (% din PIB)

În ce privește îndatorarea țării, atunci când se compară datele oficiale din Strategia fiscal-bugetară prezentată pentru perioada 2020 – 2022 și prognoza FMI, lucrurile se complică. „Pe termen mediu (2020 – 2022) datoria guvernamentală brută se va situa sub 40,0% din PIB” se arată în Strategie, care vede chiar o stabilizare în 2022 mult sub pragul de 40%.

Din păcate, dincolo de faptul că analiza FMI vede valori mai mari încă din 2020, se poate observa cum limita de 40% ar urma să fie trecută în 2022 iar tendința este una de creștere spre 43,1% în 2023, ceea ce este cu totul altceva în raport cu estimarea guvernamentală. De remarcat și faptul că termen mediu ar fi undeva între 3 și 5 ani iar noi am ales să prezentăm trei, FMI a mers pe cinci.

5.Deficitul bugetului public (% din PIB)

Explicația vine imediat, din perspectiva diferită asupra rezultatelor care ar urma să se consemneze în execuția bugetară. FMI se arată sceptic în privința reintrării în marja de trei procente pentru eventualul minus al finanțelor publice ( rezervat, de altfel, pentru situații de criză și nu de creștere robustă).

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Din nou, nu avem o perspectivă pe cinci ani din partea responsabililor naționali (faptul că alegerile se țin odată la patru ani ar fi de luat aminte). Cert este că implicațiile în privința intrării pe o perioadă mai lungă în procedura de deficit excesiv, cu potențiala aplicare a unor sancțiuni financiare din partea UE ar trebui să ne facă cât se poate de atenți.

Una peste alta, așa cum ne așternem acum, așa ne vom descurca în următorii ani. O caracteristică esențială a rasei umane este capacitatea de a anticipa și de a lua măsuri înainte ca ceva neplăcut să se întâmple (feed-before, în limba engleză). Din păcate, semnele sunt că noi nu prea realizăm nici ceea ce se cheamă feed-back, adică să nu mai repetăm din erorile trecute.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cum altfel ar putea evolua economia si datele statistice, decit „din rau in mai rau” in anii ce vin, in lipsa REINDUSTRIALIZARII Romaniei?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cum altfel ar putea evolua economia si datele statistice, decit „din rau in mai rau” in anii ce vin, in lipsa REINDUSTRIALIZARII Romaniei?

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

A apărut nr. 86 (al 15-lea, socotindu-se în sens invers) al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs de Guvernare: Din cele 192 de pagini, 26 sunt alocate unei serii de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: