În 5 ani, 5 milioane de români pot rămâne fără medic de familie. Ministerul caută soluții urgente

Numărul locurilor de la rezidenţiat va fi stabilit în funcţie de necesarul de medici pe fiecare specialitate, a anunţat miercuri ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

Se va face o evaluare în acest sens, pentru a nu mai forma medici cu specialități care nu înregistrează deficit, astfel încât să nu mai fie pregătiți medici „pentru Uniunea Europeană”, cum s-a întâmplat până acum.

Datele vor fi colectate de la Colegiul Medicilor şi de la spitale, prin intermediul centrelor universitare, apoi se va stabili numărul locurilor pe specializări la rezidenţiat, în funcţie de deficitul din sistem.

„Cei din centrele universitare au spus că vor discuta ei cu Colegiul Medicilor, noi cu spitalele din ţară. Adică, la neurochirurgie de exemplu, durata rezidenţiatului este de şapte ani. Vom cere date despre câţi nerochirurgi se pensionează peste şapte ani, câte spitale noi urmează a se înfiinţa, câte posturi noi se preconizează a se crea, astfel încât să scoatem la rezidenţiat, la concurs, specialităţile de care România are nevoie”, a explicat Sorina Pintea.

Specializările unde numărul rezidenților trebuie să crească urgent

Printre exemplele oferite de ministru, se numără medicii epidemiologi și medicii de familie.

Este nevoie de cel puțin 200 de epidemiologi, dar anul trecut au fost scoase la concursul de rezidențiat doar 11 locuri.

„Avem pe zona de neurologie pediatrică, pe zona de neuropsihiatrie pediatrică, un necesar foarte mare, având în vedere numărul centrelor de boli rare pe care dorim să le înfiinţăm. Anul trecut la rezidenţiat au fost opt posturi. Necesarul este 110. Nu o să putem scoate toate 110, pentru că nu avem capacitatea de pregătire, dar măcar să facem un echilibru între ceea ce este nevoie şi ceea ce scoatem la concurs”, a mai spus ministrul Pintea.

În 5 ani, 5 milioane de români nu vor mai avea medic de familie. Există zone unde 90% din medici se vor pensiona în doi ani

O situație dramatică este cea a medicilor de familie. Potrivit ministrului, în centrul țării există zone unde 90% din medici se vor pensiona anul acesta sau anul viitor.

Motiv pentru ca locurile alocate acestei specializări, la rezidențiat, să crească semnificativ începând cu anul în curs.

Vârsta medie a medicilor de familie este de 55 de ani, așa încât peste cinci ani vor veni valurile de pensionări, care se vor accentua treptat și vor avea ca efect o criză fără precedent în medicina primară, cea care poate reduce exponențial încărcătura spitalelor dacă este una de calitate.

Potrivit estimării Coaliției pentru Sănătate (formată din mai multe asociații reprezentative ale medicilor și pacienților), unul din patru români nu va mai avea medic de familie peste cinci ani, ceea ce va lăsa fără asistență medicală primară aproape cinci milioane de persoane, situație fără precedent nu doar în UE, ci și în România.

„Există un deficit zonal”, explică Rodica Tănăsescu (foto), vicepreședinte al al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). „Sunt prea mulți în orașele mari, prea puțini în zonele rurale. Toți medicii tineri vor să lucreze în București, Cluj și Timișoara. Și nimeni nu-i poate obliga să meargă într-un sat,” mai spune aceasta.

Venituri și condiții de muncă mult inferioare salariilor primite de medicii din spitale

Marea problemă este că veniturile medicilor de familie au crescut ușor și chiar nesemnificativ, dacă le comparăm cu majorările salariale de care au beneficiat medicii din spitalele de stat.

Jorj Cristea (foto) a fost, timp de 17 ani, medic de familie la Mahmudia și la Murighiol, iar în ultimii ani conducerea Centrul de permanență de la Murighiol. A făcut o nouă specializare și acum este medic specialist de urgență la Spitalul Tulcea și are, potrivit declarației oferite cursdeguvernare.ro, câștiguri salariale de 10 ori mai mari decât veniturile pe care le-ar fi obținut ca medic de familie.

Ca medic de familie cu vechime, ar fi primit pentru cabinet 12.000 de lei pe lună, din care ar ar fi plătit utilitățile, o asistentă, o femeie de serviciu, o persoană care să se ocupe de contabilitate, contribuțiile aferente salariilor (ca pentru salariu pentru normă întreagă, chiar dacă femeia de serviciu lucrează patru ore), dotarea cabinetelor, consumabile, intervenții IT, medicamente, ustensile și dezinfectanți etc.

Nu banii au fost însă argumentul hotărâtor care l-a făcut să plece din Deltă, zona care are cele mai mari probleme cu asigurarea asistenței medicale pentru locuitorii săi, ci infrastructura. Jorj Cristea spune că primarii care s-au succedat au făcut promisiuni în campaniile electorale, însă nu i-au ajutat pe medici. De exemplu, statul nu i-a asigurat o barcă, astfel încât toate urgențele au fost transportate la Tulcea cu bărcile și pe benzina unor patroni care și-au oferit ajutorul. „Toate erau urgențe amânate”, întrucât niciodată nu se ajungea în mai puțin de trei ore la Tulcea, spune medicul.

Deficitul de medici de familie nu se va rezolva cu mai multe locuri alocate la rezidențiat

În opinia Rodicăi Tănăsescu, alocarea mai multor locuri la rezidențiat va avea ca efect, în condițiile actuale și fără măsuri complementare, efect de bumerang – va furniza mai mulți medici Occidentului.

Dacă locurile scoase la concurs se vor ocupa, este greu de estimat câți dintre cei care vor finaliza rezidențiatul vor accepta să lucreze ca medic de familie în România, în timp ce ofertele din străinătate sunt tot mai numeroase și atractive.

Pentru a-i convinge să rămână ar trebui să crească bugetul alocat medicinei primare de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), lucru greu de făcut cu deficitele în creștere ale Fondului de Sănătate. Anul acesta, pentru prevenției i-a fost alocat 5,8% 9Față de 5,77% anul trecut) din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), în timp ce Banca Mondială recomanda în 2011 să se ajungă prin creșteri succesive la o pondere de 12% din Fond.

Lipsa personalului se va agrava exact în zonele sărace, cu puțini locuitori și doar câțiva asigurați contribuabili – precum Delta, comunele din Covasna, Vaslui etc. – unde starea de sănătate a populației este adesea precară, după cum arată toți indicatorii de profil, aflați mult sub media națională.