fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Europa

Economia viitorului iminent și finanțarea ei: Polonia, Ungaria şi Cehia sunt între primii 10 emitenţi de „obligaţiuni verzi”. România nu e deloc

Cehia, Polonia și Ungaria sunt deja pe piaţa „obligaţiunilor verzi”, prin care au atras finanţări de aproape 5 miliarde de euro, pentru proiecte cu efecte… Mai mult

22.06.2020

Analiză

România, cu cele mai ieftine produse alimentare din UE și penultima ca nivel general al prețurilor

România a ocupat în anul 2019 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de… Mai mult

22.06.2020

Analiză

Relansarea economică post-Covid cu mai multe viteze: Ritmuri diferite pentru economii diferite şi criteriul rapidităţii de reacție

Chiar și în cea mai rapidă versiune a relansării („în V”), „nici la sfârşitul anului 2022 economia globală nu se va fi întors pe calea… Mai mult

21.06.2020

4,9% – spectaculosul deficit public al României în T3. De 2 ori mai mult decât oricine altcineva din UE

de Marin Pana , 22.1.2020

România a reușit din nou să iasă în evidență la nivelul UE prin nivelul cel mai ridicat al deficitului public consemnat pe trimestrul III 2019, respectiv -4,9% din PIB.

Pentru referință, menționăm că, la mare distanță în urma noastră, apar Franța (-2,5%), Ungaria (-2,2%) și Slovacia (-1,9%), toate în zona permisă de până la -3% din PIB, media UE este de -0,9%, iar media Zonei Euro de -0,7%.

Dacă ne uităm în urmă la perioada de creștere economică robustă de după revenirea din criza economică, e foarte ciudat de ce deficitul public a început să crească exact în perioadele în care și creșterea economică a fost mai mare, după care nici nu a mai fost ținut sub control în pofida inversării evidente a trendului de avans al PIB.

Deși în 2014 sau 2015 pensiile și alocațiile pentru copii erau mici, ba chiar mult mai mici, echilibrul bugetar a fost ținut sub control și am atins chiar obiectivul asumat pe termen mediu de stabilitate a unui deficit structural limitat la 1% din PIB. După care, estomparea în memoria colectivă a consecințelor nefaste ale aventurii din 2008 când noi măream salarii și pensii exact când se apropia criza, ne-a trimis într-o frenezie de consum pe datorie și de inflamare a PIB pe bază de cerere internă și importuri masive.

Așa, mai temător la început, am majorat deficitul public spre limita de 3% din PIB și apoi am traversat-o doar o dată pe trimestru în 2016 și 2017. După care, am văzut că „merge și așa”, am trecut la două trimestre din patru și, pe sistemul „unde merge suta, merge și mia”, am mers cu depășirea deficitului în progresie geometrică, cu două trimestre în 2018 și cu toate cele patru trimestre în 2019.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

După care, în loc să revenim la normalitatea din alte țări europene cu un nivel de dezvoltare mai apropiat de al nostru, ne-am propus „să întindem pelteaua”, să vedem până unde se poate forța bugetul fără să pleznească.

Probabil că și în Bulgaria era nevoie de salarii, pensii și alocații, ba chiar mai abitir decât la noi, dar datele publicate de Eurostat nu îi arată pe vecinii de la sud de Dunăre amatori de trai prin deficit public și majorare de datorie. După nici prin centrul Europei nu se (mai) practică metoda ( acolo măcar s-au făcut autostrăzi din sumele împrumutate).

Una peste alta, discuția (tardivă) referitoare la dacă sunt sau nu bani pentru creșterea cu 40% a pensiilor sau majorarea cu 100% a alocațiilor pentru copii este ABSURDĂ, atâta timp cât România are deficit bugetar. deficit înseamnă că suntem pe minus cu cheltuielile față de venituri, motiv pentru care ne și împrumutăm (vezi și megaîmprumutul de trei miliarde de euro luat recent pe termen lung și foarte lung). De unde se vede cât se poate de clar că nu sunt bani. Avem doar dacă ne dau alții, cu dobânzi mari. 

În termeni ceva mai prozaici, noi ne împrumutăm pentru a merge regulat la fast-foodul sponsorizat cu bani din viitor de malaxorul politico-electoral. Ori, deficitele nu se fac pentru consum pe termen scurt ci pentru investiții de care să ne folosim pe termen lung.

Caz în care restituirea banilor și plata dobânzilor aferente (care, în 30 de ani și la 3,5% pe an, mai mult decât dublează suma ce va fi achitată, tot din impozite și taxe) ar fi apărut ca o rată la bancă, necesară pentru a avea un acoperiș deasupra capului. Nu ca o scumpire masivă pe nesimțite, în timp, a unor bunuri și servicii pe care ne-am grăbit să le luăm fără bani în buzunar și fără grijă pentru consecințe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.1.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Mica relaxare – guvernul a modificat regulile din starea de alertă

Razvan Diaconu

Guvernul a modificat miercuri Hotărârea privind starea de alertă în România și a introdus noi măsuri privind regulile de distanțare fizică și de protecție sanitară.… Mai mult

Europa

Capital Economics: Industria europeană dă semne de revenire în iunie

Vladimir Ionescu

Creșterea indicelui PMI din sectorul manufacturier european în iunie oferă noi semnale cu privire la revenirea puternică a producției la sfârșitul celui de-al doilea trimestru,… Mai mult

Stiri

Letonia a interzis Russia Today

Iulian Soare

Reprezentanța permanentă a Letoniei la UE a anunțat marți că țara a interzis transmisia postului de televiziune Russia Today (RT). RT este unul dintre organele… Mai mult

Stiri

Planul de relansare: 12,5 miliarde de euro investiții în sistemul energetic

Adrian N Ionescu

Investițiile de 12,48 miliarde de euro în Sistemul Energetic Național (SEN), promise de Planul de relansare a economiei anunțat de Guvernul României, acoperă circa 12%… Mai mult

Stiri

Aproape o treime din marii advertiseri și-ar putea retrage publicitatea de pe Facebook

Razvan Diaconu

Aproape o treime din marile agenții de publicitate iau în considerare să boicoteze Facebook timp de o lună, în pofida eforturilor acestei rețele sociale de… Mai mult

Stiri

RePatriot a deschis secțiunea ”recomandări” pentru ediția 2020 a Top 100 Români de Pretutindeni

Vladimir Ionescu

Inițiativa RePatriot de a promova românii de pretutindeni cu rezultate profesionale remarcabile ajunge anul acesta la a treia ediție. Români de valoare, care îi pot… Mai mult

Stiri

Planul de relansare prevede o ”înverzire” de 677,3 mil. de euro a investițiilor

Alexandra Pele

Planul de relansare propus miercuri de Guvern prevedere realizarea unor investiții de mediu de circa 677,3 milioane de euro. Acestea prevăd stimulente pentru achiziția de… Mai mult