fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

4,9% – spectaculosul deficit public al României în T3. De 2 ori mai mult decât oricine altcineva din UE

de Marin Pana , 22.1.2020

România a reușit din nou să iasă în evidență la nivelul UE prin nivelul cel mai ridicat al deficitului public consemnat pe trimestrul III 2019, respectiv -4,9% din PIB.

Pentru referință, menționăm că, la mare distanță în urma noastră, apar Franța (-2,5%), Ungaria (-2,2%) și Slovacia (-1,9%), toate în zona permisă de până la -3% din PIB, media UE este de -0,9%, iar media Zonei Euro de -0,7%.

Dacă ne uităm în urmă la perioada de creștere economică robustă de după revenirea din criza economică, e foarte ciudat de ce deficitul public a început să crească exact în perioadele în care și creșterea economică a fost mai mare, după care nici nu a mai fost ținut sub control în pofida inversării evidente a trendului de avans al PIB.

Deși în 2014 sau 2015 pensiile și alocațiile pentru copii erau mici, ba chiar mult mai mici, echilibrul bugetar a fost ținut sub control și am atins chiar obiectivul asumat pe termen mediu de stabilitate a unui deficit structural limitat la 1% din PIB. După care, estomparea în memoria colectivă a consecințelor nefaste ale aventurii din 2008 când noi măream salarii și pensii exact când se apropia criza, ne-a trimis într-o frenezie de consum pe datorie și de inflamare a PIB pe bază de cerere internă și importuri masive.

Așa, mai temător la început, am majorat deficitul public spre limita de 3% din PIB și apoi am traversat-o doar o dată pe trimestru în 2016 și 2017. După care, am văzut că „merge și așa”, am trecut la două trimestre din patru și, pe sistemul „unde merge suta, merge și mia”, am mers cu depășirea deficitului în progresie geometrică, cu două trimestre în 2018 și cu toate cele patru trimestre în 2019.

(Citiți și: ”Nesăbuitul perfect: Cea mai mare creștere economică din UE a ieșit cu dobânzile din UE”)

După care, în loc să revenim la normalitatea din alte țări europene cu un nivel de dezvoltare mai apropiat de al nostru, ne-am propus „să întindem pelteaua”, să vedem până unde se poate forța bugetul fără să pleznească.

Probabil că și în Bulgaria era nevoie de salarii, pensii și alocații, ba chiar mai abitir decât la noi, dar datele publicate de Eurostat nu îi arată pe vecinii de la sud de Dunăre amatori de trai prin deficit public și majorare de datorie. După nici prin centrul Europei nu se (mai) practică metoda ( acolo măcar s-au făcut autostrăzi din sumele împrumutate).

Una peste alta, discuția (tardivă) referitoare la dacă sunt sau nu bani pentru creșterea cu 40% a pensiilor sau majorarea cu 100% a alocațiilor pentru copii este ABSURDĂ, atâta timp cât România are deficit bugetar. deficit înseamnă că suntem pe minus cu cheltuielile față de venituri, motiv pentru care ne și împrumutăm (vezi și megaîmprumutul de trei miliarde de euro luat recent pe termen lung și foarte lung). De unde se vede cât se poate de clar că nu sunt bani. Avem doar dacă ne dau alții, cu dobânzi mari. 

În termeni ceva mai prozaici, noi ne împrumutăm pentru a merge regulat la fast-foodul sponsorizat cu bani din viitor de malaxorul politico-electoral. Ori, deficitele nu se fac pentru consum pe termen scurt ci pentru investiții de care să ne folosim pe termen lung.

Caz în care restituirea banilor și plata dobânzilor aferente (care, în 30 de ani și la 3,5% pe an, mai mult decât dublează suma ce va fi achitată, tot din impozite și taxe) ar fi apărut ca o rată la bancă, necesară pentru a avea un acoperiș deasupra capului. Nu ca o scumpire masivă pe nesimțite, în timp, a unor bunuri și servicii pe care ne-am grăbit să le luăm fără bani în buzunar și fără grijă pentru consecințe.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.1.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

Ludovic Orban anunță că își depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor

Vladimir Ionescu

Ludovic Orban a anunţat că îşi va depune luni demisia din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, după ce a fost învins de premierul Florin… Mai mult

Europa

Criza diplomatică dintre China şi Canada s-a încheiat după eliberarea şefei Huawei

Vladimir Ionescu

Criza diplomatică dintre China şi Canada, survenită după ce cea dintâi a deţinut doi cetăţeni canadieni drept răspuns la arestarea directoarei financiare a Huawei de… Mai mult

Stiri

Cristian Ghinea confirmă că va participa, alături de Florin Cîțu, la reuniunea cu preşedintele Comisiei Europene

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea (USR PLUS), anunţă că va participa luni la întâlnirea cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der… Mai mult

Stiri

Aripa Florin Cîțu preia conducerea PNL

Razvan Diaconu

  Florin Cîţu este câştigătorul alegerilor interne din PNL, reuşind să-şi asigure 2.878 de voturi, echivalentul a 60,2% din voturile valabil exprimate. Ludovic Orban a… Mai mult

Stiri

USR PLUS insistă: exclus să revenim la guvernare cu Florin Cîţu premier

Razvan Diaconu

USR PLUS şi-a reiterat sâmbătă poziţia luată printr-o decizie unanimă şi anume că nu poate reveni la guvernare cu Florin Cîţu premier. “Această decizie nu… Mai mult

Europa

Angela Merkel – un ultim apel pentru susţinerea candidatului CDU Armin Laschet

Iulian Soare

Angela Merkel a lansat sâmbătă un apel pentru a-l vota pe conservatorul Armin Laschet, în numele “viitorului” Germaniei, în ultimul său miting din ajunul unor… Mai mult

Stiri

Noapte “de foc” la spitalul de boli infecţioase din Iaşi cu pacienți Covid

Razvan Diaconu

Noaptea de vineri spre sâmbătă a fost una “de foc” la Spitalul de Boli Infecţioase “Sf. Parascheva” din Iaşi, a declarat managerul instituţiei, dr. Florin… Mai mult