luni

15 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

16 ianuarie, 2011

Ponderea salariului in totalul veniturilor unei familii a coborat la mai putin de jumatate 49%. Acesta este rezultatul principal al datelor culese și prelucrate de Institutul Național de Statistică (INS), in trimestrul III 2010.

INS a consemnat statistic primele consecinte ale taierilor de bani si ale desființarii locurilor de muncă atât in domeniul bugetar, cât, mai ales, in sectorul privat, in ultimii doi ani de criza.

Gradul de sărăcie este confirmat si de creșterea părții care revine prestatiilor sociale (tot felul de ajutoare de la stat) la o medie de nu mai putin de 26,7%, si de cea a veniturilor in natura, care a urcat la 14%.

Statistica mai arată că media veniturilor bănești ale unei familii este de doar 659 lei lunar – adică sub cea a unui pensionar, care primeste, tot în medie, o pensie de 749 lei.


Cea mai grava situatie se intalneste in mediul rural, unde veniturile banesti sunt cu 30% mai mici decat la oras. Satele romanesti sunt departe de-a furniza fiscului impozitele de care statul are nevoie pentru o politica sociala coerenta:

  • Productia agricola in mica gospodarie reprezinta principala sursa de venituri – 34%
  • Prestațiile sociale au ajuns la 29%
  • Doar 27% din venituri provine din salarii

Ce inseamnă toate acestea: cu o medie a procentului salariului în venituri de doar 49%, românul statistic se intoarce ”invarteală”. Iar statul nu poate face nici protecție socială cu salarii atât de mici, pe sistemul că ”de unde nu-i, nici Fiscul nu poate obține, chiar daca cere”.

Cifrele Bruxelles-ului confirmă gradul se sărăcie


Datele stranse la Bruxelles arata clar ca avem cei mai multi saraci din Europa.

Potrivit EUROSTAT, cu 23% din populatie suntem pe locul doi in UE la indicatorul care descrie un venit disponibil aflat sub limita de saracie, dupa Letonia (26%) si Bulgaria (21%), tari cu mult mai putini locuitori.


Si la categoria privatiuni materiale severe conform standardelor europene suntem tot pe locul doi (33% din populatie), dupa Bulgaria.

In fine, la capitolul excluziune sociala din motivul lipsei de resurse pentru dezvoltarea personala, “venim puternic din urma” (44%), la mica distanta de colegii de la sud de Dunare ( 45%).

Mai mult, media ascunde o repartitie dezechilibrata a sărăciei, din punct de vedere teritorial. Astfel raportul dintre nivelul de trai de la Bucuresti și cele șase judete din zona de Sud-Est a tarii (ajunse un adevarat pol al saraciei la nivel european) este de trei la unu.

Pe ce se duc banii


Dupa ce scazuse pana 2008, ponderea cheltuielilor unei familii cu alimentele a urcat iarăși la peste 40 % din venituri.

Media cheltuielilor cu locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, dotarea locuintei etc.) se ridica in preajma nivelului de avarie de 20%.

La polul opus, educatia a coborat la o medie de doar 0,5% din cheltuielile unei gospodării.

Presate si de nivelul ridicat al contributiilor si taxelor (peste 15%), sumele care mai raman pentru investitii si depuneri bancare au coborat vertiginos, afectand finantarea economiei.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Deceniul banilor ieftini (dobânzi mici sau foarte mici la creditele pe termen lung)pentru state  tocmai s-a încheiat . A fost (sau ar fi fost) o perioadă extrem de

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: