Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la nouă şi la zece luni.
În absenţa bugetelor de reînzestrare a Armatei, bugetul general consolidat ar fi consemnat scăderi de 20-25% la capitolul cheltuieli de capital, continuând tendinţa de a consemna an de an noi minime istorice din acest punct de vedere.
Premierul Viorica Dăncilă anunţa la sfârşitul lunii octombrie că investiţiile statului din primele nouă luni din 2018 au consemnat creşteri de peste 25% faţă de anul anterior.
“Execuţia bugetară pe primele nouă luni arată atenţia acordată investiţiilor şi onorării angajamentelor Guvernului de a creşte veniturile populaţiei”, a spus premierul la începutul unei şedinţe de Guvern.
Reprezentanții investitorilor străini au arătat însă, că în ciuda acestor creşteri, gradul de realizare al planului de investiţii este de sub 40%. Cu alte cuvinte, “creşterea” este mai mult un efect de bază (nivelul din acest an fiind raportat la nivelul foarte redus din 2017), la care se adaugă cheltuielile și achizițiile militare – şi mai puţin un indiciu cu privire la importanţa investiţiilor pentru cabinetul Dăncilă.
În primele nouă luni din 2018, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,2 miliarde de lei.
Deși cu 25,7% mai mari în cifre absolute față de aceeași perioadă a anului trecut, prin raportare la investițiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB), gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB), reiese dintr-o analiză AmCham.
Bugetul de Apărare salvează statistica la investiții
Bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) pentru 2018 a fost construit, la capitolul investiţii (cheltuieli de capital), pe credite de angajament în valoare de 10,5 miliarde de lei, precum şi pe credite bugetare în valoare de 6,5 miliarde de lei.
Creditele de angajament reprezintă o limită maximă până la care se poate împrumuta ministerul pentru a realiza investiţii. Odată antamate sub forma unor contracte, creditele de angajament se transformă în credite bugetare. Prin urmare, din bugetul Apărării reiese că ministerul s-a angajat să realizeze în acest an, pe credit, achiziţii în valoare de cel puţin 6,5 miliarde de lei, respectiv de cel mult 10,5 miliarde de lei.
Din execuţia bugetului Apărării pe primele zece luni din acest an reiese că pentru investiţii s-au cheltuit 5,1 miliarde de lei.
Guvernul a trecut la statistica investițiilor inclusiv creșterea de la Bugetul de Apărare – obținând o cifră totală vehiculată intens în spațiul public.
(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică ”)
Corelând acest lucru cu datele centralizate la nivelul Ministerului Finanţelor, rezultă că o bună parte a investiţiilor statului din acest an este reprezentată exclusiv de înzestrarea Armatei, în contextul în care Guvernul s-a angajat să aloce cel puţin 2% din PIB pentru bugetul acestui minister, procent convenit cu partenerii NATO.
În primele nouă luni ale anului, investiţiile realizate exclusiv din bani publici au fost de 11,3 miliarde de lei, în creştere cu 1,7 miliarde de lei faţă de sfârşitul lunii august. Dacă presupunem că în luna octombrie, ritmul de creştere al investiţiilor a fost similar, rezultă că acestea s-ar situa, după primele zece luni ale anului, la circa 13 miliarde de lei.
Una peste alta, investiţiile Armatei reprezintă 45% din totalul investiţiilor publice din perioada ianuarie-octombrie.
Notă: Calculul poate suferi modificări în funcţie de datele definitive aferente lunii octombrie, pe care Ministerul Finanţelor ar trebui să le publice în data de 25 noiembrie. Creşterea investiţiilor ar putea fi ceva mai înseamnată, guvernele preferând să deblocheze aceste cheltuieli în ultimele două-trei luni din an, când au o apreciere mai bună în legătură cu evoluţia finanţelor publice şi a încadrării bugetului în ţinta de deficit. Chiar şi aşa, proporţia investiţiilor Armatei va continua să fie decisivă în totalul cheltuielilor de investiţii.
Investițiile de dincolo de Armată – sub jumătate din promisiuni. Turnesolul: Infrastructura de transport
În primul semestru din acest an, investiţiile publice realizate exclusiv din bani publici (cheltuielile de capital) au fost de circa şapte miliarde de lei, respectiv de 33,4% din programul aferent pentru primele şase luni din 2018. Cu alte cuvinte, de la bugetul general consolidat s-au cheltuit doar o treime din banii de investiţii programaţi pentru prima jumătate a anului.
Defalcat, datele Ministerului Finanţelor arată că administraţiile locale au realizat investiţii de circa 3,2 miliarde de lei (32,7% din cât îşi bugetaseră pentru această perioadă), Compania Naţională de Administrare a Infrastucturii Rutiere (CNAIR) a cheltuit doar un sfert din valoarea bugetată pe primul semestru (circa 0,6 miliarde de lei), iar companiile şi regiile finanţate parţial sau integral din fonduri publice 0,3 miliarde de lei (28,4% din cheltuielile bugetate).
