3 ”păcate” care au lăsat indiferenţi alegătorii români: turnătorii la Securitate, probleme penale, sfidare

Românii au trimis în Parlament, prin vot direct, politicieni de numele cărora se leagă o serie de controverse şi care au ridicat, la un moment dat, dubii privind legalitatea sau moralitatea faptelor lor.

De asemenea, alegerile parlamentare de duminică lasă pe dinafară sau trimit, cel mult la limită, prin redistribuire, lideri de partide în Parlament.

Legiuitori controversaţi

Dan Voiculescu (USL). Instanţele româneşti l-au declarat pe magnatul media, definitiv şi irevocabil, colaborator al poliţiei politice comuniste. În anul 2008, Voiculescu, împreună cu alte 12 persoane, a fost trimis in judecata pentru privatizarea presupus frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), cu un prejudiciu de 60 de milioane de euro, potrivit procurorilor. Preşedintele fondator al Partidului Conservator redevine senator, după ce a câştigat alegerile de duminică, într-un colegiu din Bucureşti, cu aproximativ 70%.

Marko Attila (UDMR). Fost secretar de stat la Departamentul pentru relaţii Interetnice al Guvernului Boc, Maro Attila a fost condamnat, de către Judecătoria Buzău, în anul 2012, la 3 ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Pe15 ianuarie 2013 are termen pentru recurs. În acest dosar, el a fost trimis în judecată, în anul 2010, pentru retrocedarea abuzivă a unui imobil. Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că, împreună cu alte persoane, Marko Attila a retrocedat abuziv clădirea Colegiului ”Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe către Eparhia Reformată din Ardeal, în baza unor documente fără valabilitate. La alegerile de duminică, Marko Attila a câştigat din prima un mandat de deputat de Covasna, într-un colegiu din Sfântu Gheorghe.

Ion Stan (USL). Chiar în campania electorală, deputatul social-democrat a fost pus sub învinuire pentru o presupusă infracţiune de trafic de influenţă. Procurorii DNA susţin că deputatul de Dâmboviţa a cerut mită 130.000 de lei de la un om de afaceri pretinzând că va interveni pentru încheierea unor contracte cu instituţii publice. Camera Deputaţilor nu i-a ridicat imunitatea parlamentară lui Stan, înainte de alegeri. La scrutinul de duminică, Ion Stan şi-a păstrat postul de deputat de Dâmboviţa, câştigând alegerile detaşat: 69,27%.

Elena Udrea (PDL). Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului din Guvernul Boc s-a remarcat, printre altele, pentru ţinutele şi genţile de lux pe care le afişa în apariţiile sale, precum şi pentru pictorialele lascive din reviste, la care nu a renunţat nici după ce Executivul din care făcea parte a luat cele mai dure măsuri de austeritate, în plină criză economică. Ca ministru, a promovat insistent Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), criticat de oficialii FMI şi CE pentru faptul că a condus la cheltuirea netransparentă a banilor de la bugetul de stat, în proiecte de infrastructură, în detrimentul absorbţiei de fonduri europene prin programe similare controlate judicios de Uniunea Europeană. Udrea este cunoscută şi pentru sălile de sport construite în sate neasfaltate şi pentru bazinele de înot rămase nefolosite. În urma rezultatelor dezastruoase de la alegerilelocale, a demisionat din funcţiile de conducere din PDL, dar şeful PDL Neamţ, Gheorghe Ştefan, i-a găsit un colegiu facil în judeţ, la Roman, unde s-a clasat pe locul al doilea (42,46%) şi va primi un nou mandat de deputat, prin redistribuire.

Şefii ARD, ţinuţi la uşa Parlamentului

• Vasile Blaga (ARD). Preşedintele PDL se considera liderul noii mişcări de dreapta de pe eşichierul politic românesc, însă riscă să rămână în afara Parlamentului, după ce duminică a ieşit pe locul secund într-un colegiu de senatori din Timiş, obţinând doar 24,73%. Colegiul a fost închis de un social-democrat, Matei Suciu, cu 53,53%.
• Cezar Preda (ARD). Prim-vicepreşedinte al PDL, exponent al grupării Blaga-Videanu-Berceanu, Cezar Preda riscă să-şi piardă locul din Parlament, după ce la alegeri a ieşit abia pe locul al treilea, cu 18,74%, sub candidaţii USL şi PP-DD.
• Mihai Răzvan Ungureanu (ARD). Fostul prim-mnistru, preşedintele partidului Forţa Civică, era văzut drept o speranţă de reîmprospătare a dreptei româneşti cu intelectuali şi universitari tineri. Ungureanu a ieşit pe locul al doilea într-un colegiu de senatori din Arad, cu 33,81%. Ungureanu păstrează totuşi şanse să intre în Senat, prin redistribuire.
• Mihail Neamţu (ARD). Preşedinte al Partidului Noua Republică, Neamţu a participat la alegeri pe listele ARD, din partea PNŢCD, din cauza unor probleme procedurale legate de formaţiunea politică pe care o conduce. Cu studii inclusiv la Londra, şi el era văzut ca o tânără speranţă pentru reformarea dreptei, însă la alegeri a ieşit pe locul al doilea, cu 32,09%, într-un colegiu de deputaţi din Arad, închis de un candidat USL, Flavius Măduţa, cu 50,65%.
• Aurelian Pavelescu (ARD). Preşedintele PNŢCD a eşuat probabil în încercarea de a intra în Parlament, după ce a ieşit pe locul al doilea, cu numai 16,6%, într-un colegiu de deputaţi dominat de social-democratul Constantin Rădulescu (66%).
• Dan Diaconescu (PP-DD). Şeful partidului care îi poartă şi numele – Partidul Poporului – Dan Diaconescu – nu a reuşit să convingă poporul din Târgu Jiu că el trebuie să fie deputat în locul premierului Victor Ponta. Diaconescu a ieşit pe locul al doilea, cu 32,39 % în colegiul de deputaţi gorjean în care liderul PSD şi copreşedintele USL Victor Ponta a obţinut detaşat un nou mandat de parlamentar, cu 60,28 %. Diaconescu a obţinut totuşi mult peste scorul partidului său, care, la Camera Deputaţilor, a avut 13,98%. Astfel, PP-DD va da, prin redistribuire, parlamentari în legislatura 2012-2016, dar Dan Diaconescu nu va intra, probabil, în Parlament, în condiţiile unui coeficient relativ redus al colegiului său, pentru redistribuire.