Marea Britanie ridică plafonul numărului de focoase nucleare Trident pe care le poate depozita cu peste 40%. Anunțul urmează să fie făcut marți de către premierul Boris Johnson, care pune astfel capăt celor 30 de ani de dezarmare treptată care a urmat prăbușirii Uniunii Sovietice.
Limita crescută, de la 180 la 260 de focoase nucleare, este conținută într-un document de revizuire integrată a Apărării și Politicii externe britanice consultată de The Guardian. Acesta decizie, scrie publicația britanică, va genera o controversată reînarmare de 10 miliarde lire sterline ca răspuns la amenințările provenite din Rusia și China.
Documentul avertizează și în legătură cu ”posibilitatea reală” ca un grup terorist să ”lanseze cu succes, până în 2030, un atac CBRN (chimic, biologic, radiologic sau nuclear)”, însă nu furnizează detalii care să susțină această teorie.
Documentul de politici revizuite conține 100 de pagini. În acesta se afirmă că creșterea arsenalului nuclear este ”o recunoaștere a mediului de securitate în evoluție ”și că există „o serie de amenințări tehnologice și doctrinare în curs de dezvoltare ”.
Activiștii avertizează că Marea Britanie riscă să înceapă o „nouă cursă a înarmărilor nucleare” într-un moment în care lumea încearcă să iasă din pandemia Covid. Kate Hudson, secretarul general al Campaniei pentru Dezarmarea Nucleară (CND), a declarat: „Cu un guvern în permanentă căutare de bani, nu avem nevoie de cheltuieli grandioase, care risipește fonduri pentru arme de distrugere în masă” .
Revizia politicilor de Apărare și de Relații Externe este o consecință directă a Brexit și, între altele, mai conține:
- O declarație clară că Rusia sub Vladimir Putin reprezintă o „amenințare activă”, dar un limbaj nuanțat în ceea ce privește China, care este descrisă ca reprezentând o „provocare sistemică” – o clasificare ce puțin probabil să-i mulțumească pe parlamentarii conservatori care susțin guvernul.
- Un angajament ferm de a lansa un regim de sancțiuni suplimentare, care să ofere Regatului Unit „puteri pentru a preveni persoane implicate în corupție să intre liber în Regatul Unit, sau să dirijeze bani prin sistemul nostru financiar” – ultima aserțiune reprezentând o premieră guvernamentală.
- Aspirația de a transforma Marea Britanie într-o superputere “soft power”, cu aprecierea că BBC este „cel mai de încredere canal de informație din întreaga lume”. Monarhia britanică este, de asemenea, citată în rândul contributorilor la atingerea acestui țel.
Revizia documentelor strategice a fost lansată după alegerile generale din 2019 și este destinată să ajute la definirea viziunii „Marii Britanii globale” și la formarea direcției strategice viitoare, după ieșirea din UE, până în 2030.
Documentul conține referințe puține și lipsite de importanță în ceea ce privește Uniunea Europeană, argumentând în schimb pentru o „aplecare Indo-Pacificică”, în care Marea Britanie vizează aprofundarea relațiilor de apărare, diplomatice și comerciale cu India, Japonia, Coreea de Sud și Australia, în opoziție cu China.
„Vom fi partenerul european cu cea mai largă și mai integrată prezență în Indo-Pacific”, se arată în documentul care mai susține că investițiile britanice în capabilități de război cibernetic și desfășurarea noului portavion Queen Elizabeth în regiune, care se va produce la sfârșitul acestui an, va ajuta la trimiterea unui mesaj puternic către Beijing.
The Guardian estimează că angajamentul de a crește semnificativ plafonul de focoase nucleare este cea mai importantă dezvoltare strategică, care apare după ce Marea Britanie a promis că va elimina stocurile nucleare deținute la sfârșitul Războiului Rece.
(Citiți și: ”Analiză Dan Dungaciu / Securitatea UE după Brexit – o discuție amânată: pentru că e complicată”)
Marea Britanie deține în prezent mult mai puține focoase nucleare decât Rusia (aproximativ 4.300), SUA (3.800) sau China (aproximativ 320). Dar fiecare focos nuclear britanic are o putere explozivă de 100 kilotone. Spre comparație: bomba atomică aruncată pe Hiroshima la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial a fost de aproximativ 15 kilotone.
„O capacitate de descurajare nucleară minimă, credibilă și independentă, desemnată a asigura apărarea comună NATO, rămâne esențială pentru a garanta securitatea noastră și a aliaților noștri”, se afirmă într-o secțiune care explică contextul creșterii stocurilor nucleare.
Detalii suplimentare despre planurile forțelor armate vor fi conținute într-un alt document oficial, care urmează să fie publicat luni, săptămâna viitoare. Se așteaptă ca aceasta să confirme reducerea dimensiunii forțelor armate britanice la 72.500 – neprecizată în documentul de revizuire – și investițiile masive în producția de drone.
Potrivit publicației britanice, și strategia de apărare va conține o noutate: o propunere pentru crearea unei forțe cetățenești pe bază de voluntariat – un așa-numit „contingent rezervist civil” – care ar putea colabora cu armata regulată în eventuale viitoare crize de proporții.
