fbpx

La obiect

Revoluția de pe piața românească a reciclării: rezultatele și funcționarea sistemelor de garanție-returnare în Europa

România se pregătește de implementarea unui sistem de garanție-returnare (SGR) a ambalajelor de băuturi, legislația urmând a fi pusă în dezbatere publică zilele acestea, potrivit… Mai mult

08.11.2020

La obiect

Leul, coroana, zlotul și forintul în pandemie: o comparație a stabilității și efectele acesteia

Leul a fost mult mai stabil pe perioada pandemiei decât mondele țărilor din Europa Centrală care au un regim de curs similar, Cehia, Polonia și… Mai mult

05.11.2020

Chestiunea

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării

Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu… Mai mult

03.11.2020

Analiză

Primele date în UE privind efectul Covid asupra economiilor în T3 din 2020 – Observații

Economia UE27 a ajuns în T3 2020 la -4% față de T4 2019, ultimul trimestru în care nu s-au manifestat efectele induse de pandemie. Datele… Mai mult

02.11.2020

30 de Planuri Marshall: Amploarea istorică a implicării guvernelor în economii. Cum își urmăresc statele strategiile proprii de resetare

de Adrian N Ionescu , 10.6.2020

Guvernele marilor economii europene profită de oportunitatea programelor de salvare şi relansare economică declanşate împotriva efectelor pandemie COVID-19, pentru a-şi urmări propriile interese strategice în economie.

E drept, cel puțin două mari seturi de reguli internaționale au fost suspedate: e ”liber” la susținerea de către state a companiilor cu capital privat (regulă a OMC – care a dus, de exemplu, la pierderea procesului de către Airbus anul trecut), precum și suspendarea Pactului european de stabilitate, care impunea statelor un set de reguli macroeconomice. 
Statele care au cu ce, pot interveni, în această perioadă, în economie – și chiar o fac. 

Sumele puse în joc sunt uriaşe: numai în primele două luni ale crizei coronavirus, „țările Europei Occidentale au alocat aproape 4 trilioane de dolari, adică de aproape 30 de ori mai mult decât valoarea actualizată a Planului Marshall” (prin care SUA au contribuit la reconstrucția economiei europene după al Doilea Război Mondial), potrivit unui studiu McKinsey.

Toate programele lumii de reacție la pandemie s-au ridicat la 10.000 de miliarde de dolari, adică de trei ori mai mult decât răspunsul la criza financiară din 2008 – 2009, potrivit studiului, care a luat în calcul 54% dintre țările lumii care fac 93% din produsul intern brut global.

Marea majoritate a măsurilor a țintit efectele pe termen scurt ale crizei, dar printre acestea se pot identifica și finanțări care vizează termenul lung, respectiv obiective strategice.

Au fost incluse toate formele de stimulente (ajutoare de stat, garanții la credite, credite, amânări de taxe, participări de capital, reduceri de dobânzi) și au fost inventate unele noi (achiziții ale băncilor centrale de obligațiuni corporatiste).

Bani noi, proiecte strategice mai vechi

În mai și în iunie au fost anunțate noi planuri de stimulare. Au fost multiplicate cele vechi şi au apărut altele noi.

Franța a anunțat mai nou că un plan de „salvare a industriei aerospațiale”, în valoare de 15 miliarde de euro, care include și ajutorul de 7 miliarde de euro destinat Air France.

Germania a extins întreg programul de salvare cu alte 130 de miliare de euro, care se adaugă unui program impresionant de 750 de miliarde de euro.

Tot un pachet de 750 de miliarde de euro a propus și Comisia Europeană, dar negocierile dintre statele UE durează și sunt dificile.

Toate programele menționate au componente care țin de strategia europeană de reacție la schimbările climatice (mai veche) şi la noua strategie de diminuarea depdendenţei de lanţurile de aproviyionare externe.

Mc Kinsey spune că principalele 3 obiective ale alocărilor guvernamentale sunt: menţinerea stabilităţii financiare; stabilitatea gospodăriilor; supravieţuirea companiilor. Guvernele sunt interesate de supraviețuirea companiilor, mici sau mari, din toate domeniile, mai ales de cele mai afectate de pandemie.

Totuși, în vreme ce de garanţii de credite şi de ajutoare de stat beneficiază şi turismul şi companiile aeronautice și producătorii auto, iar băncile – de infuzii de lichidități monetare, guvernele se gândesc să intre acționare sau să-și sporească pachetele deja deținute la toate din acestea.

La o altă scară, însuși planul de 750 de miliarde de euro al Comisiei Europene, proiectat (de fapt) în laboratoarele germane şi franceze are o ţintă secundară implicită, acceea de a aduce mai aproape cu un pas Uniunea Europeană de obiectivul armonizării sistemelor fiscale ale membrilor săi – spune un editorial Foreign Policy.

Ținta pare la fel de îndepărtată, potrivit pozițiilor de negociere privind adoptarea planului, dar iată, totuși, că este vizată din nou, cu o Comisie Europeană care să se împrumute pe piața liberă pentru a da granturi celor mai nevoiașe țări și cu un buget UE care să contribuie la plata împrumuturilor.

Guvernul german are 100 mld. euro ca să cumpere companii cu probleme

Circa 50 de miliarde de euro din nou program de stimulare economică a Germaniei (de 130 mld. euro) sunt dedicate proiectelor economice de digitalizare și de inovare privind schimbările climatice.

Mai impresionant este, însă, bugetul guvernului german de 100 de miliarde de euro, prin care o un fond de investiții de „stabilizare economică” (WSF), special înființat pentru a susţine cu capital companiile cu probleme, ca acţionar.

(Citiţi şi: „Măsurile de relansare anunțate de Angela Merkel pentru cea mai mare economie din zona euro: 130 de miliarde de euro în 2020-2021”)

Circumstanţele sunt mai vechi: guvernul german era îngrijorat de mai multă vreme de pericolul preluărilor ostile mai ales în domenii strategice, vizate mai ales de interesele chineze, mai ales acum, că acţiunile companiilor europene s-au prăbuşit.

Cea dintâi tranzacţie răsunătoare a WSF este cea prin care mare companie aeronatutică Lufthansa – unul dintre competitorii europeni la nivel global, va primi 9 miliarde de euro.

Guvernul german va primi 20% din acţiunile Lufthansa, pentru 300 de milioane de euro, dar negocierile au fost foarte dure privind dreptul de vot al statului acţionar. Guvernul german nu are proporţia de voturi pentru a bloca deciziile majore, dar poate cumpăra alte 5% din acțiuni plus o acțiune, înn cazul în care ar fi vorba de o încercare de preluare a companiei.

Pe de altă parte, guvernul german nu a scăpat ocazia să-și aplice strategie privind electromobilitatea și:

  • obligă toate benzinăriile de pe teritoriul său să aibă staţii de încărcare pentru vehiculele electrice;
  • subvenționează cu 6.000 de euro fiecare achiziție de mașini electrice;.
  • alocă 2,5 miliarde de euro pentru producţia de baterii destinate vehiculelor electrice şi pentru infrastructura necesară reîncărcării acestora.

Totalul programelor germane de salvare și relansare depășește 1.640 miliarde de euro, potrivit unei statistici a think tankului economic Bruegel.

Franța investește în industria aerospațială

Totalul programelor Franței de salvare și relansare se ridica la 620 de miliarde de euro, dar între timp s-au mai adăugat cel puţin 15 miliarde de euro, dintre care se remarcă cele 8 miliarde de euro dedicate industriei aerospațiale.

(Citiți și: „Franţa alocă 15 mld. euro pentru salvarea industriei aerospaţiale”)

Și statul francez își susține compania aeronautică Air France, cu 7 miliarde de euro și pe cea de autovehicule Renault, cu 5 miliarde de euro, la care deține deja pachete de 15%, respectiv de 14,3%.

Franţa nu are un plan sistematic de intrare sau de creștere a participării ca acţionar în compani strategice, dar dincolo de toate ajutoarele atenția sa principală este îndreptată spre Airbus și inclusiv spre producția militară a acesteia.

Și în cazul Air France și în cel al Renault condiția ajutoarelor este ca reducerea emisiilor de carbon.

Italia tot mai încearcă să salveze Alitalia

Altfel, programele sale nu trec mai departe de garanţii de credite şi amânări de taxe.

Cele mai recente date ridică totalul programelor Italiei de salvare şi stimulare economică la 781 miliarde de euro, dar cea mai mare parte este acoperită de garanţii (530 mld. euro) şi amânări de plăţi.

Acum o lună guvernul italian promitea că va injecta cel puţin trei miliarde de euro în compania aeriană Alitalia, după 11 ani dificili de management privat și trei încercări eșuate de restructurare.

O altă ţară puternic lovit de pandemie, Spania, nu a însumat decât 154 de miliarde de euro pentru programe de răspuns la provocările pandemiei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.6.2020

2 comentarii

  1. Romeo
    11.6.2020, 9:14 am

    Eu ca cetățean de pe stradă, nu pot decât să mă rog la Bunul Dumnezeu să aranjeze în așa mod precum ca buni români cu o inteligență și pregătire profesională sclipitoare să aleagă măsuri bune de resetare a economiei României. Eu chiar consider precum că e o ocazie unică și neașteptată de schimbare. Aștept ca oameni de afaceri români să recunoască precum că chiar le-au făcut un bine această pandemie care le aduce lor ajutoare nerambursabile niciodată visate de ei.

  2. Hornet Iuliean
    12.6.2020, 1:51 pm

    PROTEST – OFERTA
    Iuliean Hornet – eu pot și vreau,
    voi: Președinte, Guvern, Parlament de ce nu puteți? de ce nu vreți?
    Cu totii ati aprobat sau ati asistat 30 de ani la distrugerea CAPITALULUI NATURAL
    Eu am creat în 7 ani (2003-2010) tehnologii noi și 70 de modele de echipamente inovatoare, brevetate și aplicate, iar de 10 ani (2010-2020) 700 dintre ele functionează în 3 sectoare economice indispensabile vieții, asigurăm confort și sănătate într-un mediu curat.
    1.Mediu: ecoHORNET recicleaza 100%, prin tratare termica (piroliza), deșeurile solide și lichide neutilizate și le transformă în combustibili și energie;
    2.Energie: ecoHORNET asigură conversia biomasei peletizate in energie termica si electrica in mod eficient, economic, ecologic (eee);
    3.Agricultura: ecoHORNET tratează termic biomasa agricolă excedentară, salvează terenurile arabile prin colectarea deșeurilor, asigură ameliorarea și fertilizarea solului, oprește deșertificarea, asigură energia pentru lucrarile agricole și irigații.
    Este momentul să recunoaștem starea de fapt din România, printr-o analiză succintă a principalelor domenii ale vieții economico-sociale și să adoptăm măsurile cele mai potrivite de relansare accelerată, pentru o dezvoltare durabilă a României.
    Eu propun Instituțiilor Statului Român să adopte o serie de măsuri acum:
    Președinția, Guvernul și Parlamentul să utilizaze de urgență prerogativele legale oferite de Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), și să declare stărea de siguranță națională pentru urmatoarele domenii: Mediu, Energie, Agricultură, fără încălcarea drepturilor cetățenești.
    Legea nr. 51 din 1991( 7 august 1991)privind siguranta națională a României:
    Art. 1.
    Prin siguranța națională a României se întelege starea de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economic și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român, ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și climatului de exercitare neângrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție
    Art. 2.
    Siguranța națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute în art. 1.
    Cetățenii români, ca expresie a fidelității lor față de țară, au îndatorirea morală de a contribui la realizarea siguranței naționale.
    Solicit Guvernului sa activeze imediat legea Offset nr.354/2003, ciopârțită de Guvernul BOC prin OUG 7/2010 și suspendată de Guvernul Cioloș prin OUG 58/2015, cu intrare în vigoare deîndată pentru domeniile enumerate și să se aplice pentru toate achizițiile din aceste domenii, inclusiv militare, operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională privind reinvestirea în România a minim 60% din valoarea de achizitie a tuturor bunurilor produse sau importate, inclusiv din UE.
    Acum , după Pandemie, Romania are urgent nevoie de CSAT.deoarece națiunea română este în pericol !
    CSAT are dreptul sa stabileasca bugetele pentru dezvoltarea acestor domenii critice și să aloce fondurile pe direcții strategice de dezvoltare durabila stabilite în prealabil;
    Guvernul să inițieze de urgență masuri de organizare civică și socială de tip “Planul Marshall” din care sa nu fie excluse:
    Nivelarea salariilor și pensiilor la praguri de bun simț și pe principiul contributivități;
    Inghețarea salariilor si pensiilor just stabilite până când România va atinge pragul de dezvoltare aprobat în CSAT și va reuși să reducă datoria externa la un prag confortabil;
    Reducerea aparatului de stat după criterii profesionale, cu 50% ,excepția M.Ap.N și M.A.I. unde pot crește prin selecție profesională;
    Restructurarea Parlamentului la 300 parlamentari conform deciziei cetățenilor la referendum;
    Formarea de comisii de profesioniști de mare valoare, pe domeniile vizate, care să întocmescă planul de redresare economică a României în perioada de criză.
    Aceste comisii de specialisti vor analiza domeniile de siguranță națională Mediu, Energie, Agricultură și vor elabora cele mai severe măsuri care pot redresa Romania de urgență prin direcționarea imediata de fonduri pentru finantarea acestor domeniile vulnerabile si vitale.
    Pentru popularizarea masurilor de redresare economica a Romaniei se pun la dispozitia Poporului Roman Televiziunea Naționala (1.2.3. si international) și radioul, (sustinute financiar de popor), unde specialiștii vor mediatiza măsurile luate prin CSAT pentru ieșirea din criză. Este necesară o relansare economică accelerată de creștere PIB, pe principii noi aplicate în lumea intreagă, pe care le promovează științific, prin emisiuni adecvate și cu impact emoțional real.
    1)Soluții pentru Ministerul Mediului
    Situația actuală este promovată de ani de zile de Ministerul Mediului prin adoptarea unor soluții depășite moral, ineficiente,așa zisele gropi conforme, pentru depozitarea gunoaielor.
    – Este o crimă ce se întâmplă, se consumă 10 miliarde de euro anual, ca să ingroape 5.000.000 tone de deșeuri și care prin neglijență, poluiază mai deparete mediul (solul, apa și aerul) prin descompunerea lor naturală.
    – România îngropă practic 12 000 000 MWh energie termica în loc să o extragă și să o utilizeze în folosul oamenilor, prin metodele de economie circulară, la costuri derizorii .
    -Nu există legi clare, aplicative și mai ales interes de promovarea tehnologiilor moderne.

    Propun Presedintelui, Guvernului si Parlamentului solutii rapide si ieftine pentru scoaterea Romaniei pentru totdeauna din Invringement! O Romanie curata.

    a)CONSERVAM ENERGIEI DEȘEURILOR NEUTILIZATE (de groapă)
    Eu pot si vreau. Tu decidentule de ce nu vrei?
    Ce știm să facem noi și am propus permanent Ministerului Mediului, fără rezultat:
    – Uscăm, tocăm, peletizăm 5.000.000 tone/an cu umiditate de 45% din care rezultă = 3.000.000 tone peleti/an cu umiditate de 10%
    – Fabricăm peleții cu 375 fabrici peleți 1to/h, investiție 75.000.000 euro
    – Depozităm 3.000.000 tone peleti/an in 75 hale de 10.000 mp amplasate la sursă;
    75 hale x 10.000 mp (40.000 tone/hala) x 300 euro/mp =225.000.000 euro
    -Rezultatul , 3.000.000 tone peleți X 4 MWh/to = 12.000.000 MWh/an energie termică și electrică;
    Conversia peleților în energie se face prin coincinerare la fabricile de ciment, îmbunătațim puterea calorică a carbunelui în termocentrale sau prin combustie la temperature înalte
    > 1200°C în arzătoare special ecoHORNET
    Peletizarea și depozitarea se susțin financiar din taxele existente la groapă 60-80 euro/tona
    Investiția totală 225.000.000 euro + 75.000.000 euro =300.000.000 euro
    – Costul energie conservată în peleti, pentru 30 ani durată investiție,= 12.000.000 MWh /an x 30 ani = 360.000.000MWh = 0,833euro/MWh energie termică.
    -Locuri de munca = 28.000
    -Se elimină total depozitarea la gropile de gunoi și efectele acestora-infrigimentul gunoaielor
    -Se asigura o depoluare imediata a solului, apei și aerului.
    Concluzia o trageți dumneavoastră. De ce nu se vrea? Realizarea este la vedere.
    Doresc un parteneriat intr-un mediu curat
    Depozit ecologic de peleți din deseuri de groapa. De ce nu se vrea? Ce este poluant aici?
    A gandit sau văzut cineva din Ministerul Mediului așa ceva?

    2) Soluții pentru Ministerul ENERGIEI

    – Situația actuală si perspectivele sectorului energetic sunt dramatice,
    – Strategia energetică actuală este un act de trădare naţională !
    – Tradati am fost si cand ne-ati vândut sursele de energie strategice, producția de energie și transportul energiei. Efectul?
    -Am trecut de la excedent de energie electrică la import.
    -Vindem ieftin și cumpărăm scump, pe spinarea populației.

    Propun Presedintelui, Guvernului si Parlamentului solutii pentru ieșirea din criza energetica, din exploaraea energetica, de eradicare a saraciei energetice, folosind biomasa peletizata:

    b) VALORIFICAM BIOMASA PELETIZATA PRIN COMBUSTIE LA TEMPERATURI INALTE > 1200°C
    Eu pot si vreau. Tu decidentule de ce nu vrei?

    Biomasa este cea mai abundentă bogație a planetei iar conversia ei în energie se realizează prin combustie la temperature inalte >1200°C cu 70 de echipamente ecoHORNET (efficient, economic, ecologic)
    Natura ne daruieste in fiecara an, de pe terenurile încă fertile, cultivate sau nu, 3-4 tone de biomasa pe hectar cu o valoare energetica de 4-4,5 MW/tona.
    Potențialul este mare și nevalorificat, ne lipsește o legislația adecvată.
    Solicitam de multi ani introducerea biomasei ca sursă strategică de energie, în zadar.
    România are capabilitatea sa inlocuiasca peste 60% din combustibili fosili cu SRE
    Folosind biomasa peletizata si ecoHORNET obtinem toata gama de fluxuri termice:apa calda, apa supraincalzita, abur, ulei diatermic, aer cald, aer suptaincalzit, radiatii termice, biocombustibili (gaz de piroliza, ulei de piroliza), biochat.
    “Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv a substantelor vegetale si animale, silvicultură și industriile conexe, culturi energetice, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor menajere și industriale”.
    Nu mai avem nevoie sa tăiem pădurile pentru a produce energie primitiva.
    Se poate demonstra valoarea economică a strategiei propuse pentru ieșirea din criza energetică prin exemplul de mai jos
    România a folosit în 2015, pentru confortul termic al populației circa 115.000.000 MW energie termică, repartizați astfel:
    – încălzirea locuințelor =82.000.000 MW/an;
    – preparare apă caldă =10.000.000 MW/an;
    – încălzirea publică =23.000.000 MW/an.
    total =115.000.000MW/an.
    Această energie termică, se poate obține din 25.000.000 tone peleți, echivalent a: 12.000.000 mc gaz sau 80.000.000 t lemn sau 10.500.000 t motorină sau lignit 100.000.000 t.
    Peletii pot fi obtinuti de pe aproximativ 5.000.000 ha.de culturi agricole, deseuri, toaletarea parcurilor și pădurilor)
    Se creează locuri de muncă bine plătite = 450.000.
    Rămâne la latitudinea guvernanților în cât timp se va declara România cea ma verde țară din lume. Avem tehnologii produse în țară, cu aport de creștere PIB însemnat, ce ne lipsește, decideți dumneavoastră iubiții nostri guvernanți. Noi va stăm la dispozitie de peste 10 ani.
    Daca utilizam biomasa, deseurile, energia de la soare, apa, vânt și energia geotermala asigura mai mult de 90% din energia termica si 40% din energia electrica a Romaniei.

    Tratare termică a carbunelui pentru desulfurare (piroliza)
    Prin acest procedeu realizăm desulfurarea cărbuneleui prin el insusi sau cu peleti.
    Se modernizează sistemului energetic pe carbune desulfurat și hidrogen.
    Sa transformam termocentralele de la Turceni, Rovinari, Ișalnița pe gaz sau cărbune desulfurat și gaz – 4.250 MWh;

    2) Solutii pentru MINISTERUL AGRICULTURII

    Situația actuală este alarmantă
    -Peste 75% din terenul agricol al Romaniei a intrat intr-un proces de deșertificare accentuat printr-o exploatare intensivă fara principii, bazată pe profit imediat;
    -Degradarea, epuizarea si eroziunea solului se produce și prin introducerea la adâncime a deșeurilor agricole cu ajutorul plugului („Nebunia aratului – Edward Faulkner”) necesitand o chimizare suplimentara.
    Chimizarea masivă și abuzivă, a distrus mare parte din terenurilor agricole cu valoare nutritiva naturala; fertilitatea solului Romaniei era în 1989 circa 70% iar în 2018 a fost redusa la 35% (INS);
    Propun Presedintelui, Guvernului si Parlamentului solutii de refacerea fertilitatii solului in mod natural si oprire desertificarii (Terra Pretta do Indio, o experienta de 2500 de ani)
    c).RECICLAREA DESEURILOR PRIN TRATARE TERMICA (PIROLIZA)
    Eu pot si vreau. Tu decidentule de ce nu vrei?

    Ameliorarea și fertilizarea solului

    Biochar-ul este un cărbune vegetal activ, este energia pământului, un ameliorator și fertilizator pentru solurile nefertile sau secătuite de nutrienți, revigorează solurile deșertificate, sporește productivitatea agricolă și oferă protecție împotriva transmiterii unor boli, este hygroscopic cu capacitate mare de a atrage și de a reține apa în sol, scade considerabil necesarul de îngrășăminte chimice și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin sechestrarea carbonului.
    Biochar-ul se obtine prin tratarea termica (piroliza) din biomasă excedentară agricolă la fața locului, din gunoi de grajd (ovine, suine, pasari, etc), deșeuri menejere și nămoluri de epurare. Piroliza este un proces de descompunere endoterm, în lipsa oxigenului, cu poluare 0, din care rezultă: biochar 50%, ulei de piroliză 30% și gaz de piroliza 20%.

    Procedeul este de viitor, asigura descompunerea in materii prime: cărbune vegetal (biochar), compuși volatili și gaze combustibile a tuturor deseurilor neutilizate.
    Locuri de munca = 100.000

    BIOCHAR GAZ DE PIROLIZA ULEI DE PIROLIZA
    Echipamentele sunt Brevetate si produse de ecoHORNET, trateaza termic: biomasă, deșeuri menajere, nămoluri de epurare, deșeuri din plastic și cauciuc, slamuri și pământ cu hidrocarburi, cărbune, ulei uzat, etc.

    Dacă vreți și nu știți vă invătăm;
    Dacă vreți și nu puteți vă ajutăm;
    Dacă nu vreți mergeți acasă.
    Inventator Iuliean Hornet
    Dir. Gen. ecoHORNET
    Presedinte Cluster MedGreen Romania
    Vicepresedinte PIAROM
    Tel. 0745050050 – mail; president@ecohornet.ro

Lăsați un comentariu


Europa

România are 58 de companii în topul celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est – raport Coface

Adrian N Ionescu

Numărul companiilor din România care au intrat în ierarhia celor mai mari 500 din Europa Centrală și de Est (ECE) a scăzut de la 61… Mai mult

Europa

NATO va decide în februarie dacă rămâne în Afganistan – Jens Stoltenberg

Iulian Soare

O eventuală retragere a NATO din Afganistan va fi decisă la reuniunea din februarie a miniştrilor apărării din statele partenere, a declarat luni secretarul său… Mai mult

Stiri

Analizele și investigațiile paraclinice se pot face oriunde în țară, cu bilet de trimitere – măsura, introdusă prin HG

Vladimir Ionescu

Asiguraţii pot efectua analizele de laborator şi investigaţiile paraclinice oriunde în țară, în baza unui bilet de trimitere din partea medicului. Măsură a fost introdusă… Mai mult

Europa

FT: Ludovic Orban îi critică pe omologii săi din Ungaria și Polonia, care au blocat bugetul UE – pun în pericol asistența economică de care este nevoie

Iulian Soare

Premierul de centru-dreapta al României, Ludovic Orban, îi critică pe omologii săi din Ungaria şi Polonia pentru blocarea bugetului Uniunii Europene, avertizând că poziţia lor… Mai mult

Stiri

Prețurile energiei la consumatorii casnici: cele mai mici din UE la gaze, în ultima treime a clasamentului la energia electrică

Marin Pana

România s-a situat în primul semestru din 2020 pe prima poziție în topul UE al celor mai ieftine gaze naturale livrate consumatorilor casnici și pe… Mai mult

Stiri

Donald Trump a acceptat inițierea tranziției către administrația Joe Biden, după ce Michigan a validat victoria dmeocratului

Iulian Soare

Donald Trump a dat undă verde luni seară, la mai bine de două săptămâni de la anunţarea înfrângerii republicanului în alegerile prezidenţiale din SUA, deschiderii… Mai mult

Europa

Joe Biden o va nominaliza pe Janet Yellen, prima femeie în funcţia de secretar al Trezoreriei SUA. Alți membri ai guvernului

Adrian N Ionescu

Joe Biden, preşedintele ales al Statelor Unite, urmează să o nominalizeze pe Janet Yellen (foto), fostă preşedinte a băncii centrale a SUA (Federal Reserve, Fed),… Mai mult